EXCLUSIV: Cum se împarte „caşcavalul“ fondurilor europene la Universitatea Tehnică

Într-un domeniu nişat, în care banii nu se câştigă foarte uşor, un profesor de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ (UTI) a câştigat un contract generos chiar de la universitatea la care predă.

Licitaţia câştigată de profesorul universitar doctor inginer Mihai Profire  a devenit obiectul unei investigaţii administrative a Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS). Specialiştii de la minister consideră că atribuirea s-ar fi făcut în baza unui caiet de sarcini întocmit nelegal. Mai multe criterii discriminatorii au fost identificate de reprezentanţii ministerului în cadrul licitaţiei câştigate de la propria universitate de Mihai Profire. În urma constatărilor, universitatea a primit o corecţie financiară de 137.379 de lei, pe care instituţia va trebui să o plătească din patrimoniul propriu în cazul în care instanţa nu va anula amenda. 

Jackpotul „prins“ de profesor 

Mihai Profire este cadru didactic la Departamentul de Instalaţii pentru Construcţii aferent Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii. La alegerile desfăşurate la începutul acestui an la UTI, Profire a candidat pentru o funcţie în Senatul unităţii, fiind însă surclasat, la nivelul facultăţii sale, de ceilalţi colegi. A ieşit pe locul 15 din 17, în condiţiile în care facultatea are în Senat un număr de 7 posturi. În afara carierei didactice, Mihai Profire este foarte prolific în afaceri. Profesorul deţine sau a deţinut mai multe firme, printre care şi Tehnoterm SRL, înfiinţată din 1994, al cărei domeniu de activitate este, potrivit Ministerului Finanţelor, „lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat“.

La începutul anului trecut, firma lui Mihai Profire a participat la o licitaţie organizată de universitatea la care acesta lucrează. Pe 17 aprilie 2015, firma profesorului universitar câştiga contractul „Proiectare şi execuţie lucrări de extindere hală Mecanica Fluidelor, maşini şi acţionări hidraulice şi pneumatice, furnizare utilaje şi echipamente de specialitate – ENERED“, contra sumei de 2.524.753,82 de lei. Concret, Tehnoterm s-a angajat să elaboreze proiectul tehnic, să obţină avizele necesare şi să execute lucrările de extindere de la o hală a Facultăţii de Construcţii de Maşini şi Management Industrial.

Potrivit caietului de sarcini, Tehnoterm s-a obligat să mai furnizeze echipamente tehnologice, utilaje pentru activitatea de cercetare-dezvoltare şi dotările de securitate la incendiu. În cadrul unei discuţii cu reporterul „Ziarului de Iaşi“, Neculai Seghedin, prorector la UTI şi manager al proiectului ENERED, a precizat că firma colegului său şi-ar fi îndeplinit obligaţiile contractuale. 

Nereguli la licitaţie 

Dacă reprezentanţii UTI spun că în ceea ce priveşte execuţia nu ar fi fost probleme, cei ai ministerului de resort invocă nereguli grave la modul de atribuire a contractului către Tehnoterm. Printr-o adresă emisă pe 28 decembrie 2015 de Autoritate Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, organism aferent MENCS, universităţii ieşene i s-a stabilit o corecţie financiară de 137.379,35 de lei pentru criteriile discriminatorii ce ar fi fost stabilite în caietul de sarcini al licitaţiei amintite. Suma reprezenta 10% din valoarea unei cereri de rambursare înaintată de UTI către MENCS.

Motivele invocate de către reprezentanţii ministerului sunt legate de mai multe puncte din fişa de date a achiziţiei, despre care s-a stabilit că „aduc atingere principiului discriminării şi tratamentului egal prin restrângerea accesului la procedură a acelor potenţiali ofertanţi care dispun de atestat de tipul menţionat în notificarea privind situaţia cererii de plata nr. 7/709/2015 (n.r. – cererea de rambursare în baza căreia s-a aplicat corecţia)“, după cum au precizat reprezentanţii MENCS.

Concret, universitatea ar fi impus trei criterii ce ar fi putut împiedica agenţi economici să participe la licitaţie. Primul dintre acestea se referă la atestatul de proiectare şi executare de instalaţii electrice pe care firmele participante trebuiau să demonstreze că îl deţin. UTI ar fi omis să menţioneze la acest criteriu că sunt acceptate şi atestatele de acest gen obţinute în alte state europene, şi nu doar cele obţinute în baza legislaţiei româneşti.

„Universitatea Tehnică, ca autoritate contractantă, nu era în măsură să solicite în fişa de date a achiziţiei şi apoi să accepte depunerea de către potenţiali ofertanţi a unor atestate emise şi valabile într-o ţară UE/SEE/Elveţia, dar care nu sunt echivalente cu prevederile ordinului ANRE nr. 23/2013 pentru a fi valabile pe teritoriul României“, s-a apărat UTI, care a atacat la Curtea de Apel Iaşi corecţia primită de la minister.

Celelalte două criterii presupus restrictive stabilite de MENCS au fost deţinerea de către ofertanţi a „autorizaţiei pentru efectuarea lucrărilor de instalare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare în caz de incendiu“ şi a „licenţei pentru activităţi de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere sisteme de alarmare împotriva efracţiei“. Ambele autorizaţii cerute prin fişa de date a achiziţiei trebuiau deţinute în baza legislaţiei româneşti, fiind astfel ignorată posibila concurenţă din afara ţării noastre. 

Ce spune managerul de proiect 

În acţiunea înaintată Curţii de Apel, reprezentanţii UTI se apără: „Vă rugăm să constataţi că prin fişa de date a achiziţiei nu s-a limitat participarea unor potenţiali ofertanţi din afara ţării noastre, care ar fi dorit să presteze, în condiţiile legii, aceste activităţi la obiectivul care a făcut obiectul procedurii de achiziţie respectivă şi nu am fi respins niciun potenţial ofertant care ar fi propus serviciile unor astfel de firme autorizate legal şi în străinătate“.

Juriştii universităţii au mai arătat că, dacă ar fi acceptat documente care nu erau conforme cu legile din ţara noastră ar fi riscat să ajungă în ipostaza de a nu putea recepţiona lucrările. 

Managerul proiectului, Neculai Seghedin, a precizat „Ziarului de Iaşi“ că acest contract s-ar fi atribuit în urma unei a treia licitaţii. La prima nu s-ar fi înscris nicio firmă, la cea de-a doua niciuna dintre cele cinci societăţi înscrise nu a îndeplinit condiţiile iar la cea câştigată de Tehnoterm ar fi existat patru concurenţi.

„Eu nici nu ştiam cine este administratorul acestei firme, am aflat după licitaţie. Nu cred că vorbim de vreun fel de încălcare a eticii profesionale. Am lucrat foarte bine cu dumnealui (n.r. – Mihai Profire), şi nu avem reglementări de natură penală care să ne interzică atribuirea unui contract în astfel de condiţii“, ne-a spus Seghedin, care a mai precizat că nu consideră că este o încălcare a eticii profesionale faptul că un coleg de-al său a câştigat contractul. În cadrul proiectului ENERED, UTI a mai primit o corecţie financiară pentru o altă licitaţie.

În valoare de 100.000 de lei, respectiva amendă a fost anulată în baza unei hotărâri judecătoreşti, a mai spus Neculai Seghedin. La rândul său, profesorul Mihai Profire a precizat că nu vede nicio problemă faptul că a câştigat 2,5 milioane de lei, ca privat, de la universitatea de stat la care lucrează.

„Am 110 oameni care trebuie să muncească. Sigur, atât timp cât nu este nicio incompatibilitate şi nu o puteţi reliefa, nu văd de ce nu am participa la jocul acesta al concurenţei“, ne-a spus Mihai Profire. Acesta a precizat că nu ştie că UTI a fost sancţionată din cauza licitaţiei pe care Tehnoterm a câştigat-o.

Firma ieşeană a avut declaraţi un număr de 58 de angajaţi, potrivit documentelor transmise Ministerului Finanţelor, pentru anul 2014. În aceleaşi documente se precizează că Tehnoterm a avut în anul menţionat o cifră de afaceri de aproximativ 7,7 milioane de lei, şi un profit de peste un milion de lei. În trecut, Tehnoterm a mai câştigat contractul de reabilitare a clădirii Spitalului de Neurochirurgie din Iaşi, dar şi mai multe licitaţii organizate de Apavital. Un alt contract derulat de firma profesorului ieşean a fost la Universitatea „Al.I. Cuza“.

Proiectul „Dezvoltarea platformei de cercetare pentru energie eficientă şi durabilă – ENERED“  fost aprobat spre finanţare în decembrie 2012, având o finanţare totală de 51 de milioane de lei. Proiectul este unul dintre cele mai mari de acest gen din ţară.