Programul studenţesc Erasmus va fi schimbat din temelii în 2014

După ce în cea de-a doua parte a anului 2012 programul a fost la un pas de a fi tăiat de pe lista prioritară de finanţare, la ajustarea bu­ge­tului Uniunii Europene, înce­pând cu 2014, mobilităţile internaţionale Erasmus vor fi relansate într-o nouă formulă şi cu o fi­nanţare cu 40% mai mare, 14,7 miliarde de euro. "Erasmus plus", noua denumire a proiectului, va integra toate iniţiativele anteriore din domeniul învăţământului universitar, preuniversitar, al tineretului şi al sportului, precum Eras­mus, Leonardo da Vinci, Come­nius, Grundtvig, „Tineret în Ac­ţiu­ne“, cât şi proiecte de colaborare internaţională precum Eras­mus Mundus, Tempus, Alfa sau Edulink.

Noutăţile programului: împrumuturi studenţeşti şi mai puţină birocraţie

În primul rând, programul an­ticipează o reducere a birocraţiei necesare aprobării unui proiect, tocmai prin reunirea sub aceeaşi umbrelă a tuturor celorlalte programe existente anterior din ca­drul Erasmus Life Learning Pro­gramme sau Erasmus Mundus (colaborările dintre universităţi semnatare ale pactului Bologna cu cele din afara Europei) cât şi cele de tip voluntariat sau pentru elevi. Acest lucru va însemna că actualele proiecte vor fi lăsate să se desfăşoare până la bun sfârşit, în timp ce, de la 1 ianuarie 2014, se vor deschide noi posibilităţi de aplicare pentru a forma programe de schimburi instituţionale. În mod concret, avem cazul Univer­sităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, care este prima instituţie de învăţământ superior din ţară care a coordonat un program de schimburi instituţional din cadrul fi­lierei Mundus. Conform statisticilor obţinute de „Ziarul de Iaşi“ de la Comisia Europeană, în anul 2011 exista la nivelul întregii ţări doar cinci proiecte Erasmus Mun­dus în care instituţiile de învă­ţământ superior erau doar membre. Astfel pentru lansarea în 2012 a EMERGE (Erasmus Mun­dus European Mobility with Neighouring Region in the Est – Mobilitate europeană Erasmus Mundus către regiunea vecină din est) ce presupune schimburi instituţionale şi programe comune în­tre România, Republica Moldova, Ucraina şi Belarus, instituţiile de învăţământ superior partenere în program au trebuit să se reunească întâi într-un consorţiu. Apoi au depus un proiect pentru a obţine acordul organizării unui partene­riat internaţional şi abia apoi au demarat, propriu-zis, proiectul res­pectiv. Pe viitor, odată cu im­plementarea Erasmus plus şi dezvoltarea unor caiete de sarcini şi metodologii concrete pentru a aplica la diferite axe de programe, un astfel de proiect nu va fi la fel de complicat, putându-se realiza cu sprijinul direct al Bruxelles-ului.

Vor fi urmăriţi absolvenţii pe piaţa muncii

O altă noutate cu care vine actualul progam de schimburi es­te concentrarea pe piaţa de mun­că. În mod concret, dacă, până în prezent, schimburile, atât cele de studenţi, cât şi de doctoranzi, cadre didactice sau personal ad­mi­nistrativ sau auxilliar, erau con­centrate pe domeniul cerce­tării şi cel cultural, începând cu 2014, UE va sprijini cu o treime din bugetul de 14,7 miliarde de euro acele parteneriate care se încheie între instituţii de învă­ţământ, organizaţii pentru tineret, întreprinderi, autorităţi locale şi regionale cât şi ONG-uri. Mai mult, tot din această ramură bugetară vor proveni şi fondurile pentru modernizarea educaţiei şi for­mării profesionale, cât şi lansarea unor programe concrete pentru a promova măsurarea şi aprecierea inserţiei profesionale a absol­venţilor la sfârşitul cursurilor. Restul din buget, două treimi, se va concentra în continuare pe finanţarea schimburilor interinstituţionale.
O altă noutate pe care o aduce programul de schimb este posibilitatea de acordarea unor împrumuturi prin Banca Euro­peană de Investiţii pentru maste­ranzii care doresc sâ urmeze întreg ciclul al doilea Bologna la o universitate din străinătate. Criteriile pentru acordarea împrumutului şi suma de bani care urmează a fi suportată nu s-au făcut încă publice însă se preconizează că un număr de 330.000 de tineri vor putea să beneficieze de aceste împrumuturi pe durata de şapte ani a proiectului.

Ţinta: 2.000.000 de studenţi

În prezentarea proiectului care se va desfăşura între 2014 şi 2020, cei de la Parlamentul European au făcut câteva estimări în ceea ce priveşte numărul de studenţi care vor fi implicaţi. Astfel, conform aces­tora, din suma totală de finanţare se urmăreşte ca două mi­lioane de studenţi din învăţă­mântul superior să aibă posiblitatea de a studia peste hotare, 450.000 dintre aceştia putând urma stagii de practică. Mai mult, 800.000 de profesori din învă­ţământul universitar şi preuniversitar, cât şi personal nedidcatic din educaţie sau cei care lucrează în organizaţii din domeniul tineretului vor putea să predea sau să ia cursuri de perfecţionare în străi­nătate. Pe lângă aceştia, o jumă­tate de milion de tineri vor putea practica voluntariat în străinătate, iar 25.000 vor primi burse pentru a studia programe comune de masterat, cum erau implementate anterior prin Erasmus Mundus. Un astfel de proiect s-a discutat şi weekendul acesta la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, când consorţiul Universitaria a propus realizarea programului Erasmus Item, tocmai pentru a realiza astfel de programe de masterat comune pentru a atrage studenţii străini.

Din cele 27 de ţări semnatare ale înţelegerii de la Bologna, în exerciţiul bugetar anterior, Româ­nia s-a plasat pe locul al nouălea în ceea ce priveşte numărul de persoane care au beneficiat de orice tip de mobilitate, trimiţând peste graniţă, cu bursă, aproximativ 80.000 de persoane. În total au fost 2.704.000 indivizi ce au apelat la programele anterioare, cei mai mulţi din Germania, Franţa şi Spania, toate trei ţări având peste 330.000 de burse.