Rectorii ieşeni, revoltaţi că elevii fără bac le vor fi studenţi. E „de-a dreptul anapoda“

Guvernul a dat lovitura de graţie Legii Educaţiei printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă în mijlocul examenului de bacalaureat, care modifică aproape integral ce mai rămăsese nemodificat în urma ultimelor două ordonanţe publicate, ambele date în preajma Crăciunului, în 2012 şi 2013. Însă dintre toate zecile de articole modificate din legea, educaţiei, ordonanţa numărul 49/2014 „privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative“, readuce în discuţie un subiect stârnit în toamna anului trecut de Ecaterina Andronescu: elevi fără bacalaureat care studiază în universităţi.

Conform nou introdusului alineat 12 la articolul 128 din Legea Educaţiei, Ministerul Educaţiei Naţionale poate dispune ca elevii care nu au luat bacalaureatul să petreacă un an în universităţi, pentru a se pregăti intensiv să susţină acelaşi examen anul următor. „În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional de bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate“, se precizează în textul ordonanţei de urgenţă.

Cum vor funcţiona astfel de cursuri, cine le va reglementa, cine la va susţine, încă nu este definit, precizându-se însă că Ministerul Educaţiei Naţionale va emite o metodologie în acest sens. În orice caz, cursurile vor fi susţinute din bugetul MEN, iar elevii vor putea să le facă un singur an. Dacă vor pica a doua oară bacalaureatul, se vor descurca pe cont propriu.

Işan: „Nepromovarea nu este un act eroic“

Deşi legislaţia este proaspăt ieşită şi universitarii ieşeni nu au apucat încă să o consulte, cei care au citit prevederile respective consideră că ele nu vor face decât să scadă şi mai mult calitatea învăţământului superior. Rectorul Universităţii „Al.I. Cuza“, prof.dr. Vasile Işan, consideră că o astfel de măsură este „de-a dreptul anapoda“ şi că învăţarea remedială, corectivă, pe bani publici, este „un lux prea mare pe care nu ar trebui să ni-l permitem“.

„Nepromovarea nu este un act eroic sau o bravadă academică. Ar trebui să fie acompaniată cu un soi de penalizare sau, dacă vreţi, cu o critică, o autocritică pe care să şi-o asume singură respectiva persoană care ar fi trebuie să studieze şi să înveţe, pentru ca să promoveze bacalaureatul. Care mai este motivaţia corectă pentru ceilalaţi capabili, înzestraţi, care depun eforturi pentru a învăţa bine? Este ca şi cum am acorda premii sau privilegii celor incapabili şi nemotivaţi, ca şi cum am premia incapacitatea intelectuală“, crede prof.dr. Vasile Işan. Mai mult, acesta sugerează şi faptul că în acest caz criteriile de alocare a banilor publici nu permit nici în forma actuală utilizarea pentru toate priorităţile, considerând că alte cheltuieli suplimentare „pe asemenea minunăţii, mi se pare absurd“.

Modificare „greu de digerat“

De o părere similară este şi prof.dr. Dragoş Pieptu, prorector responsabil cu strategia instituţională şi evaluarea academică de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi. Acesta susţine că orice elev care intră într-o universitate fără să aibă bacalaureatul dat nu se poate numi student, şi că astfel de prevederi nu vor ajuta. „Studenţi fără «bac» nu au cum să fie. Eu înţeleg raţiunea acestei decizii, dar nu subscriu la ea. Aplicarea ei nu va duce nici la creşterea calităţii viitorilor studenţi şi nici la creşterea calităţii corpului didactic. Din contră, va fi o nouă măsură cu acelaşi efect cunoscut: scăderea calităţii învăţământului, scăderea interesului pentru calitate şi performanţă“, a susţinut prof.dr. Dragoş Pieptu.

În acelaşi timp, prof.dr. Ovidiu-Gabriel Iancu, prorector responsabil cu programele de masterat şi studiile doctorale de la UAIC, crede că o astfel de prevedere al bloca tentativele universităţilor de a accede în topurile internaţionale. „Ridicăm ştacheta pentru a intra în Top 500, asta ne dorim cu toţii. Se fac eforturi pretutindeni pe linia aceasta, de a deveni competitivi pe plan mondial printr-un număr cât mai mare de publicaţii, şi acum răpeşti timpul unor profesori pentru a preda către cei care au picat la bacalaureat. Este greu de digerat“, a declarat prof.dr. Ovidiu-Gabriel Iancu.

E posibilă o a treia sesiune de bacalaureat

Ordonanţa de Guvern aduce mai multe modificări cu privire la finanţare sau la componenţa consiliilor de administraţie atât la nivelul universităţilor, cât şi în şcoli. Primarii vor face parte din consiliile de administraţie ale şcolilor, având putere de decizie asupra felului în care va fi cheltuit bugetul instituţiei. Preşedintele consiliului de administraţie dintr-o şcoală nu va mai fi, ca până în prezent, ales din rândul membrilor consiliului de administraţie, ci va fi directorul şcolii.

Mai mult, ordonanţa vorbeşte pentru prima dată şi de pensionarea anticipată a cadrelor didactice, existând profesori care îşi pot reduce norma de la 18 la 16 ore pe săptămână. Însă una dintre cele mai interesante prevederi ale OUG cu privire la învăţământul preuniversitar se leagă de examenul de bacalaureat. Fără a oferi mai multe detalii, ordonanţa specifică faptul că, „în cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat specială“, aceasta fiind, practic, cea de-a treia sesiune de bacalaureat. Însă acestea nu sunt singurele modificări aduse învăţământului din România.

„Ziarul de Iaşi“ va reveni în ediţiile următoare cu precizări şi analize asupra modificărilor aduse de OUG asupra Legii Educaţiei şi cu reacţii din mediul academic şi didactic ieşean.