Doar aura a mai ramas din vechiul Iasi: Repetenti la cultura urbanistica

De-a lungul timpului, specialistii s-au plins ca in Iasi nu exista o adevarata cultura urbanistica. Unii critici afirma ca si in acest moment ar fi foarte dificil de aplicat un set de reguli pentru pastrarea unei estetici in ce priveste arhitectura orasului. Totusi, autoritatile se lauda cu un Plan Urbanistic General ce urmeaza a fi pus in aplicare peste un an: "Se incearca aplicarea unui Plan Urbanistic General care sa fie cit mai drastic", spune Tudor Vericeanu, arhitectul-sef al Primariei Municipiului Iasi.

Trei perioade distincte

Fostul arhitect-sef al municipalitatii iesene, Ionel Oancea, este de parere ca, atunci cind se vorbeste despre "Iasul arhitectural", trebuie sa se faca referire la trei perioade distincte. "Avem perioada istorica de pina in anii ‘60, cea de dupa 1960 pina in 1989 si o a treia, pina in prezent. Dupa 1960 au aparut investitiile comuniste in cladiri. Pina atunci am avut o dezvoltare organica a orasului. Bineinteles, a fost vorba, in cazul nostru, si despre un oras relativ mic, cu pina in 100.000 de locuitori. Inainte de 1960, au fost ridicate cladiri-monument importante. Vorbim aici despre Iasul istoric, orasul vazut in termeni superlativi. In acea perioada, de dinainte de comunism, Iasul era un oras plin de farmec. Acea perioada este una foarte laudata din acest punct de vedere, al culturii urbanistice. Din nefericire, acel Iasi istoric nu dispunea de o arhitectura de mare valoare, dar ansamblul era considerat unul pitoresc. Se spune, pe buna dreptate, ca acel Iasi a fost intors de la matca lui de dezvoltarea comunista. Au fost ridicate acele blocuri masive de locuinte in zone precum Bulevardul Independentei sau strada Anastasie Panu. Acele cladiri nu au facut altceva decit sa rupa total legatura dintre «sufletul istoric» al Iasului si peisajul inconjurator", a precizat Ionel Oancea.

"Orasul celor sapte coline" a ramas fara coline

In opinia lui Oancea, "orasul celor sapte coline" si-a pierdut avantajul vizual oferit tocmai de dealuri, din cauza ridicarii cartierelor masive de dupa anul 1960. "In acea vreme au aparut cartiere mari, intinse, care au atenuat calitatea extraordinara a reliefului inconjurator. Vestitele coline ale orasului au fost acoperite cu blocuri, facind ca peisajul sa se estompeze. Este adevarat ca, in perioada respectiva, s-au facut nenumarate greseli din punct de vedere arhitectural", a aratat Oancea. Tot acesta mentioneaza faptul ca, totusi, Iasul nu duce lipsa de potential. "Iasul este inca transparent, isi pastreaza unele calitati raportat la alte orase de aceeasi marime din Romania. Dar trebuie sa se stopeze interventiile brutale asupra peisajului si totul sa se faca in mod planificat. Dupa comunism, in democratia aceasta a noastra, lucrurile au inceput sa se dezvolte neplanificat. In Iasi nu exista nici un plan urbanistic – exceptia constituind-o Proiectul Palas, care nu este finalizat – care sa capete viata. A fost o constanta dezordine generala. Omul isi ia teren, vine si cere aprobatia pentru ridicarea unei cladiri. S-au dat aprobari pentru locuinte unifamiliale care au fost ridicate in toata dezordinea. Din punctul meu de vedere, sansa Iasului, in comparatie cu alte orase, este ca dezordinea nu este atit de evidenta inca – asta tocmai datorita peisajului colinar, despre care aminteam. Rezultatul nu este unul dezastruos. Iasul are inca multe calitati, nefiind distrus inca in mod iremediabil", a spus fostul arhitect-sef al Iasului.

Oancea este de parere, totusi, ca cele mai importante "rani" pe corpul orasului au fost facute in perioada comunista. "In acea perioada s-au comis cele mai multe distrugeri. Problema este ca nu exista semne ca dezvoltarea dezordonata se stopeaza. E adevarat ca nici legislatia nu ajuta la indeplinirea acestui lucru. De Planurile Urbanistice Zonale (PUZ-uri – n.r.) sint responsabile autoritatile locale. Din pacate, administratia locala nu reuseste sa puna la punct un set de reglementari in acest sens. Din nefericire, nu mai exista nici acea viziune de ansamblu. Sigur, este si o defectiune legislativa. Un alt aspect care mi se pare important este ca au disparut acele ateliere de urbanism care existau pe vremea comunismului si care ar putea fi benefice. Nu exista firme de urbanism, ci firme de arhitectura", a mentionat Ionel Oancea. In opinia acestuia, viitorul Iasului din punct de vedere arhitectural nu este deloc unul roz. "Nu sint foarte optimism in aceasta privinta, a viitorului apropiat al culturii urbanistice. Este adevarat – exista un conflict permanent intre bani si estetica… Si, din pacate, de cele mai multe ori cistiga banul, nu estetica, nu spatiul urbanistic! Noi, locuitorii Iasului, inca nu percepem adevarata valoare a culturii urbanistice", a subliniat fostul arhitect-sef al municipalitatii iesene.

–––––

Catalin Gheorghe: "Lipseste o strategie vizuala"

Pe de alta parte, criticii sint de parere ca nu exista o adevarata logica arhitecturala in "orasul celor sapte coline". Acestia au subliniat, de asemenea, ca lipseste si o strategie vizuala in ceea ce priveste dezvoltarea urbana. "Parerea mea este una pur observationala, de estetica, pentru ca nu sint un specialist in arhitectura, ci sint implicat mai mult in zona artelor vizuale. In primul rind, nu cred ca exista o logica arhitecturala de care sa se tina cont, in special la nivel administrativ. In acelasi timp, din constructiile recente nu pare sa existe nici o strategie vizuala – si ma refer aici la nivelul solului, ca simplu locuitor al Iasului care trece pe strada si observa cladirile", crede Catalin Gheorghe, critic de arte vizuale si teoretician. In opinia lui Gheorghe, orice plan de viitor pare, la prima vedere, destul de greu de aplicat, in conditiile in care cladirile ridicate pina acum nu prea "se leaga" de ceea ce exista inainte in Iasi. Insa acesta a precizat ca exista si citeva "bile albe" in dreptul autoritatilor locale, care au reusit sa restaureze citeva dintre cladirile semnificative ale orasului. "In ultimii trei ani, atit cladirea Bibliotecii Centrale Universitare, cit si cele ale Palatului Copiilor si Universitatii «Al.I. Cuza» au fost puse mai bine in evidenta prin renovare. Un alt lucru pozitiv este acela generat de decizia de a ilumina pe timp de noapte alte cladiri, cum ar fi Palatul Culturii. Acest fapt nu face altceva decit sa avantajeze arhitectura, dind si o oarecare nota «turistica» Iasului. La nivelul extinderii orasului se poate vorbi numai despre o afacere. Aici nu se pune problema unui control vizual", a declarat criticul.

"Cea mai mare «crima urbanistica»"

Catalin Gheorghe il contrazice pe Ionel Oancea, fiind de parere ca cea mai mare "crima urbanistica" este Proiectul Palas, din cauza apropierii si obturarii unor parti din Palatul Culturii.

"In realitate, este o afacere facuta pe seama locuitorilor orasului. Palatul Culturii este acoperit, practic, de cladirile ridicate in zona respectiva. In rest, Iasul are oarecum un aspect destul de ordonat, pastrindu-si cit de cit trasaturile. Si este laudabil ca, in ultima perioada, autoritatile nu au avizat ridicarea unor cladiri mari in oras. Asa cum spuneam, cred ca ar trebui sa se mearga pe renovarea unor cladiri importante in Iasi. Chiar si Casa de Cultura a Studentilor arata interesant ca arhitectura, insa este mereu acoperita de bannere si diverse reclame si cred ca aici ar trebui sa se intervina, pentru ca nu este un lucru tocmai pozitiv", a precizat Catalin Gheorghe.

Autoritatile: "Vor fi impuse conditii mai drastice!"

Pe de alta parte, reprezentantii municipalitatii iesene sint de parere ca noul Plan Urbanistic General, care va fi pus in aplicare, in cel mai fericit caz, peste un an, poate reprezenta un "filtru" pentru modul in care se construieste in oras. Chiar daca locuitorii Iasului au mai auzit acest "refren" si unii dintre ei au fost dezamagiti, pentru ca, pina la urma, "a primat banul", edilii ne dau asigurari ca, de data aceasta, lucrurile nu vor mai sta la fel.

Actualul arhitect-sef al Primariei municipiului Iasi, Tudor Vericeanu, crede ca noul Plan Urbanistic General va impune conditii mai drastice celor care vor sa ridice diverse cladiri in oras. "Exista un Plan Urbanistic General care va fi pus in aplicare din luna aprilie a anului viitor. Se incearca aplicarea unui Plan Urbanistic General (PUG – n.r.) care sa fie cit mai drastic. Este adevarat ca, pina nu demult, Planurile Urbanistice Zonale au fost aplicate haotic, dar incercam sa reglementam acest lucru si sa fie stabilite clar inaltimile pentru cladiri si numai in anumite zone ale orasului", a aratat arhitectul-sef al Primariei municipiului Iasi.

––––

Exemplul cARTier

Proiectul cARTier, realizat de Asociatia Vector in perioada 2003-2007 si finantat de Programul Cultural Elvetian – Pro Helvetia, a vizat reabilitarea pe plan cultural a cartierului Tatarasi din orasul Iasi, printr-o serie de proiecte creative, interventii in spatiul public (au fost pictate mai multe fatade de blocuri de pe esplanada Oancea), ateliere de lucru, spectacole, expozitii etc. Membrii asociatiei si invitatii lor au reusit sa implice activ si locuitorii cartierului Tatarasi, ceea ce a determinat o redefinire a profilului identitar al comunitatii cartierului. "A fost o provocare pentru artistii din Asociatia Vector de a activa in lumea reala. Pentru mine a fost o lectie de viata care imi influenteaza in prezent practica artistica", declara in "Suplimentul de cultura" Matei Bejenaru, presedintele Asociatiei Vector.