Efectele ordonantei „privind unele masuri in domeniul cultural”: Institutul Cultural Roman, 90% dintre proiecte anulate sau blocate

 "Institutul Cultural Roman era o institutie mult prea politizata", explica atunci premierul Victor Ponta de ce a luat o asemenea hotarire. La trei luni de la acel moment, ICR este condus acum de o persoana nominalizata de PNL, care va fi secondata de scriitorul Horia Garbea, propus de PSD, si de inca un vicepresedinte ce va fi desemnat de PDL.

 

Conflictul care are in centru Institutul Cultural Roman a izbucnit public pe 14 iunie, cind Executivul a emis ordonanta de urgenta "privind unele masuri in domeniul cultural" prin care se stabilea mentionata mutare de autoritate. Aproape imediat, presedintele de la acea vreme al ICR, Horia-Roman Patapievici, a carui schimbare se anunta ca iminenta, a fost sustinut printr-o serie de proteste ale intelectualilor, reunite sub numele "Miscarea Papioanelor", dar si prin mesaje de aparare venite de la personalitati din tara si din strainatate. Printre cei care au militat in favoarea fostei conduceri s-au numarat laureatii premiului Nobel, Herta Muller si poetul suedez Tomas Transtromer, regizorii Cristi Puiu, Cristian Mungiu si Lucian Pintilie, scriitorul Norman Manea sau actrita Oana Pellea. Toti sperau ca trecerea de la Presedintie la Senat va fi oprita daca nu de Guvern, macar de Curtea Constitutionala. Dar in ultima zi din iulie aceasta instanta a decis ca ordonanta este legala. Doua zile mai tirziu, Horia-Roman Patapievici, care s-a aflat la conducerea ICR din 2005, si-a anuntat demisia, desi mandatul sau expira oficial in ianuarie 2013.

Insa Institutul avea sa mai primeasca o lovitura. Pe 23 august, Guvernul a decis sa taie 30% din bugetul ICR. "O reducere de aceasta dimensiune blocheaza activitatea Institutului, compromite parteneriatele aflate deja in derulare si afecteaza credibilitatea institutiei", aratau intr-un comunicat reprezentantii ICR. Acesta a fost momentul in care activitatea institutiei a fost practic blocata.

Cum s-au vazut din interiorul ICR toate aceste schimbari? Pina acum, asupra starii de fapt de la acest institut s-au pronuntat public fie doar fosta conducere, fie artistii romani, fie unii politicieni. Cum vad insa angajatii situatia din institutia in care lucreaza? Care sint consecintele celor trei luni de conflicte si controverse? Secretarul general al ICR, Dan Croitoru, raspunde, pentru "Suplimentul de cultura", la aceste intrebari.

 ––-

ICR sau jocul de-a macelul

Cindva, in anul 2006, scriam pentru "Dilema veche" un articol despre rezultatele cu totul remarcabile ale reformei lansate cu un an inainte de noua echipa de conducere a Institutului Cultural Roman, formata din Horia-Roman Patapievici, Tania Radu si Mircea Mihaies. Vorbeam atunci despre linia innoitoare a ICR, care ajunsese sa schimbe, intr-un timp extrem de scurt, perceptia asupra principalei institutii de promovare a culturii romane in strainatate, transformind-o in egalul unora de traditie din Occident. Nu-mi vine sa cred ca tot eu sint cel care trebuie sa vorbeasca despre sfirsitul unei institutii asa cum o stiam si asa cum o construiseram cu totii, adica impreuna cu echipa din conducerea ICR si cu toti colegii din centrala si de la institutele culturale romanesti din strainatate.

Pentru ca unde se afla ICR in clipa de fata? Desi trebuia sa fie moment de consolidare – dupa anii de maxima crestere 2010-2011, cind ICR, prin Horia-Roman Patapievici, a condus reteaua europeana a institutelor nationale de cultura EUNIC -, asistam, din contra, la paralizarea Institutului. Dupa cum se stie, in data de 14 iunie 2012, a fost adoptata, fara consultarea ICR, Ordonanta de Urgenta a Guvernului 27/2012 care schimba misiunea si statutul ICR. Caracterul de urgenta (?!) al acestui act normativ era motivat prin faptul ca "neadoptarea masurilor propuse prin prezenta ordonanta de urgenta va duce, pe de o parte, la prelungirea efectelor negative ale unor stari de lucruri care tind sa afecteze, cu titlu de permanenta, sentimentul de apartenenta la natiunea romana a celor stabiliti, vremelnic, in alte state". Se inducea astfel, in mod perfid, ideea ca ICR nu isi indeplinise, in toti acesti ani, unul dintre obiectivele enuntate in legea sa de functionare: "consolidarea si amplificarea, sub diferite forme, a relatiilor cu comunitatile romanesti de peste hotare". Lucru de doua ori fals: in primul rind, toate proiectele derulate de ICR Bucuresti si de institutele culturale romanesti din strainatate se adreseaza deopotriva publicului strain si conationalilor nostri din tarile respective. Si cum ar putea fi altfel?! Adica legiuitorul sau clasa politica ii considera pe romanii din strainatate un public mai putin educat decit cel strain? Adica ICR ar trebui sa aiba programe culturale diferentiate, pentru un public avizat – strainii – si unul mai putin dotat – romanii? E absolut ofensator. Daca aceasta va fi strategia ICR de acum inainte, nu vom reusi decit sa dinamitam tot esafodajul de incredere construit, cu un efort deosebit, in sapte ani de zile, indepartind imediat publicul cistigat. In al doilea rind, tocmai pentru ca este fidel misiunii sale, ICR are un departament dedicat, Directia Romani din Afara Tarii, care acorda asistenta culturala si identitara romanilor din strainatate. De-a lungul timpului, Directia Romani din Afara Tarii a derulat sute de proiecte pentru comunitatile romanesti din jurul granitelor si din diaspora, aici intrind si sprijinul financiar pe care ICR il furnizeaza celor sapte reviste de cultura din Republica Moldova si Ucraina.

Bugetul Institutului, amputat

Schimbarea misiunii si statutului ICR a fost urmata de taierea bugetului pe anul 2012. Conducerea ICR si-a aminat cu citeva zile demisia (in semn de protest fata de modificarile legislative) tocmai pentru a incerca sa salveze proiectele vitale ale ICR din a doua parte a anului. Desi Ministrul Finantelor Publice, dl. Florin Georgescu, constientizase importanta acestora si agrease o reducere ceva mai mica, de 8.000.000 de lei, Guvernul a decis, in sedinta din data de 23 august, amputarea bugetului ICR. Am spus "amputare", nu reducere. Pentru ca din bugetul de 43.000.000 de lei s-a taiat o treime, adica 14.560.000 de lei, ajungind astfel la 28.440.000 de lei, in conditiile in care ICR are angajamente legale pina la finele anului (contracte, obligatii de plata, salarii, alte cheltuieli administrative) in valoare de 29.000.000 de lei. Evident, activitatea ICR a fost blocata.

Acum, ce inseamna aceasta blocare a activitatii? Pe scurt, 90% din programul cultural extrem de dens al toamnei a fost anulat. ICR s-a retras din proiectele deja pregatite, la care, in multe cazuri, partenerii straini contribuisera inclusiv financiar (din ratiuni de folosire eficienta a fondurilor, majoritatea proiectelor ICR sint organizate in parteneriat cu institutii publice sau private, care preiau o parte din cheltuieli). Efectul e catastrofal. Dupa ce, timp de sapte ani de zile, ne-am dovedit parteneri demni de incredere, care au promovat o oferta culturala de calitate, calibrata permanent in functie de cererea pietelor culturale straine, Romania se eschiveaza, in ultima clipa, de la intelegerile cu partenerii straini.

Salonul de Carte de la Paris, o sansa istorica ce poate fi pierduta

Ca sa avem o imagine mai clara a raului produs, voi enumera citeva dintre proiectele compromise sau din care ICR a fost nevoit sa se retraga:

– Participarea Romaniei la Tirgul International de Carte LIBER Barcelona, cel mai important tirg de carte din Spania, in conditiile in care Romania a fost tara invitata de onoare la editia de anul trecut a acestui eveniment, desfasurata la Barcelona. Atunci, standul Romaniei si prezenta romaneasca, organizata de ICR, au fost elogiate de presa spaniola. Dupa ce am fost in lumina reflectoarelor si ne-am comportat ultraprofesionist, oare cum vom suporta rusinea de a pretinde ca nu existam?

– Pregatirea prezentei la prestigiosul Salon du Livre de la Paris din 2013, unde, in urma strategiei sustinute a ICR din ultimii ani privind traducerea si publicarea culturii romane scrise, tara noastra primise statutul de invitat de onoare! Se implinea, iata, un deziderat dintotdeauna al Romaniei, acela de a-i fi recunoscute afinitatile si influentele culturii franceze tocmai la cel mai important tirg de carte din lumea francofona. Sintem in pericol de a rata o sansa istorica. Pentru ca Romania sa se prezinte cu cit mai multe volume traduse in limba franceza, a fost organizata o sesiune deschisa a programului TPS – Translation and Publication Support Programme al ICR. Accesul editorilor francezi care doreau sa publice autori romani era astfel facilitat la maximum. Acum sesiunea a fost anulata, cataloagele de prezentare a autorilor romani nu mai pot fi realizate. Sint lucruri care nu se fac peste noapte, cartile nu se traduc pe coltul mesei, desantul de scriitori si artisti presupune o organizare minutioasa.

– Proiectul multiart "RUMÄNISCHER HERBST IN BERLIN 2012/Toamna romaneasca la Berlin", organizat de ICR "Titu Maiorescu" de la Berlin in perioada 10-16 decembrie si care trebuia sa cuprinda trei mari evenimente imbinind filmul, teatrul, dansul, muzica si artele vizuale intr-un concept adaptat spatiului berlinez.

– Participarea poetului Radu Vancu la cea de-a doua editie a "TRANSPOESIE 2012", un proiect organizat de ICR Bruxelles si EUNIC Bruxelles. Pe 26 septembrie 2012, cu ocazia "Zilei Internationale a Limbilor", textele poetilor din 20 de tari europene vor fi expuse, timp de o luna, in vagoanele metroului bruxellez si in statia Botanique.

– "Cultura prin alti ochi" – eveniment de amploare prin care ICR Budapesta intentiona sa celebreze, in data de 12 decembrie 2012, la cinematograful de arta Urania, 20 de ani de la infiintarea ICR Budapesta si 5 ani de la deschiderea Filialei Seghedin.

Burse, filme, concerte – toate anulate sau blocate

– Anularea "Burselor Alexandru S. Sturdza", program initiat de ICR "Mihai Eminescu" de la Chisinau in scopul sustinerii cercetatorilor din Republica Moldova.

– Rezidenta artistica si expozitia din cadrul concursului Fostering Artistic Practices – concurs de proiecte in domeniul artelor vizuale organizat de ICR "Dimitrie Cantemir" de la Istanbul si de Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia.

– Seria de concerte de colinde sustinute de corul "Theoforos" al Facultatii de Teologie din Timisoara la basilica da Estrela din Lisabona, basilica Madre de Deus din cadrul Muzeului Azulejo din Lisabona si basilica Sao Sebastiao din Lagos, un program al ICR Lisabona.

– Festivalul si Retrospectiva Filmului Romanesc, in luna noiembrie, la Institutul de Arta Contemporana (ICA) si la Barbican Centre din Londra; recitalul de muzica clasica sustinut de soprana Ruxandra Donose in cadrul seriei Concertelor Enescu, la sediul ICR Londra, in data de 6 decembrie, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei.

– Editia a treia a festivalului "Zilele filmului romanesc" la cinematograful Cine Dore din Madrid, program organizat de ICR Madrid impreuna cu Cinemateca Spaniola in perioada 13-27 noiembrie. Totodata, ICR Madrid pregatise expozitia "Geta Bratescu" la doua dintre cele mai prestigioase muzee de arta contemporana din Spania: Museo de Arte Contemporaneo de Castilla y Leon, Leon (MUSAC) si Museu d’Art Contemporani de Barcelona, Barcelona (MACBA), proiect organizat impreuna cu Muzeul National de Arta Contemporana din Bucuresti.

– Cea de-a VII-a editie a Festivalului de Film Romanesc din New York, devenit un punct de reper pentru programatorii americani, creind o asteptare si o informare extinsa despre cinematografia romaneasca actuala si facilitind lansarea in SUA a unor filme care altfel nu ar fi ajuns pe piata americana. Incepind cu 2011, Festivalul de Film Romanesc din New York este gazduit si organizat in parteneriat cu prestigioasa Film Society of Lincoln Center.

– Concertul Spitalul Amorului.ro sustinut de Vlaicu Golcea, Marta Hristea, Daniel Ivascu, Raul Kusak si Tavi Scurtu pe 10 noiembrie, la Sala Bizantina a Palatului Behague. Organizat de ICR Paris in colaborare cu Green Hours Bucuresti si Ambasada Romaniei in Franta, concertul urma sa se desfasoare in cadrul Festivalului international de jazz Jazzycolors 2012.

– Spectacolul D’ale noastre de Gigi Caciuleanu la Biblioteca Municipala – Sala mare de spectacole "Mestska knihovna" din Praga, un eveniment programat de ICR Praga cu ocazia Zilei de 1 Decembrie, Ziua Nationala a Romaniei.

– Colocviul International "Vasile Parvan si Roma", organizat de Accademia di Romania din Roma cu prilejul implinirii a 130 de ani de la nasterea fondatorului Scolii Romane din Roma, manifestare de inalta tinuta academica.

– Primul an in care Premiul "Marin Sorescu", decernat anual din 2007 de ICR Stockholm unui scriitor suedez, nu mai poate fi acordat anul acesta. De-a lungul celor cinci editii premiul s-a impus in Suedia, decernarea sa fiind asteptata de lumea literara suedeza cu ocazia Tirgului de carte "Bok&Bibliotek" de la Göteborg, de la sfirsitul lunii septembrie.

Fara jazz, fara teatru

– Participarea Romaniei ca invitat special la Festivalul "Renaissance" de la Yehiam, Israel, in perioada 30 septembrie – 5 octombrie, ICR Tel Aviv sustinind prezenta grupul romano-francez Le Baroque Nomade.

– Pentru al doilea an consecutiv, ICR Varsovia urma sa sprijine schimbul de expozitii intre Muzeul National Brukenthal din Sibiu si Muzeul National din Gdansk, in luna septembrie 2012, constind in prezentarea expozitiei "Covoare orientale" din colectiile Muzeului National Brukenthal din Sibiu la Muzeul National din Gdansk.

– Bursa pentru sustinerea unui tinar interpret roman de opera la Accademia Teatro alla Scala din Milano (al doilea an de studii), sustinuta de IRCCU Venetia. In acest an, bursa urma sa fie acordata sopranei Letitia Vitelaru, selectata, in urma unui concurs desfasurat in perioada 12-14 iulie 2011, la Teatrul Scala din Milano, din 180 de candidati.

– Seria de concerte de jazz JAZZ & MORE si concertele de muzica clasica KLEIN & FEIN, organizate de ICR Viena.

– Conferinta "Andrei Scrima si dialogul interconfesional", care urma sa se desfasoare la Institutul de Studii Islamo-Crestine al Universitatii Saint Joseph din Beirut.

– Conferinta internationala "Dreams of Total Power: Dictators and Dictatorships in Our Times", organizata impreuna cu Centrul pentru Studiul Societatilor Postcomuniste din cadrul University of Maryland, Woodrow Wilson Centre for Scholars, Georgetown University si Ambasada Romaniei la Washington DC (8-9 noiembrie 2012).

– Evenimentele organizate impreuna cu misiunile diplomatice ale Romaniei in strainatate cu ocazia sarbatoririi zilei de 1 Decembrie, Ziua Nationala a Romaniei.

– Parteneriatul cu UNITER pentru organizarea Festivalului National de Teatru, editia 2012, prin care ICR sprijinea prezenta la festival a programatorilor straini – critici de teatru, evaluatori si manageri de teatru.

– In perioada 23-24 noiembrie 2012, ar fi trebuit sa se desfasoare la Bucuresti primul colocviu international gindit ca un tribut adus personalitatii Printului Dimitrie Cantemir, figura marcanta a carui opera a pecetluit arii vaste ale muzicii si stiintei din epoca sa. Colocviul ar fi fost urmat de un concert al ansamblului muzical "En Chordais".

– Anularea evenimentelor menite sa celebreze Ziua Limbii Romane, sarbatoare oficiala. ICR avea in vedere, pentru acest an, organizarea unor ample manifestari dedicate Zilei Limbii Romane, constind in trei evenimente simultane in comunitatile de romani din Ucraina (Basarabia istorica si Transcarpatia) si Serbia (Virset, Voivodina): concert Nicolae Furdui Iancu si taraful sau la Virset (Voivodina, Serbia); serie de concerte la romanii din Maramuresul Istoric (Transcarpatia); concert Tudor Gheorghe si taraful sau la Ismail (Basarabia istorica).

– Oprirea activitatii Editurii Institutului Cultural Roman si intreruperea aparitiei prestigioasei reviste "Lettre Internationale", precum si a celor 7 reviste pe care ICR le sustine in Republica Moldova – "Clipa", "Contrafort", "Destin Romanesc", "Semn", "Sud-est cultural" si "Limba romana" -, in Ucraina – "Glasul Bucovinei".

Razbunare? Pe ce anume?

…Cum vor arata lucrurile in continuare, nu stiu. Depinde de strategia viitoarei conduceri (incorsetata insa de preambulul ordonantei de urgenta) si de fondurile pe care va trebui sa le identifice pentru supravietuirea proiectului institutional ICR. Si, la urma urmei, de disponibilitatea statului roman de a mai investi in cultura. ICR a crezut, din 2005 incoace, ca unul dintre cele mai bune "produse" de export ale Romaniei in strainatate este cultura (prin care inteleg oamenii de cultura si creatiile lor in ansamblu). Am considerat ca aceasta este adevarata fata a Romaniei care trebuie aratata in strainatate. Una onesta, necosmetizata si, de aceea, veridica. Si valida, dupa cum o dovedeste acest moment de bilant. Din fericire, am gasit intelegere si multi au mizat pe proiectul nostru. Rezultatul: niciodata Romania nu a avut o retea de optsprezece institute culturale romanesti din strainatate, care sa functioneze dupa principiile si cu eficienta institutelor similare din Occident. Niciodata, in ultimii saptezeci de ani, nu au existat programe articulate de sustinere a traducerii si publicarii cartilor romanesti in lume precum cele initiate de ICR in 2006, gratie carora consemnam, in anul 2012, peste 330 de volume, albume si reviste aparute la edituri din intreaga lume!

Atunci, de ce toate aceste masuri represive la adresa ICR? De ce toata aceasta campanie de ura, la care s-au angajat oameni politici sau jurnalisti, proferind constant cele mai grosolane neadevaruri si ofense? Din razbunare? Pe ce anume? Pe succesul ICR si al culturii romane in lume? Caci afectati de taierea fondurilor ICR sint, evident, artistii, oamenii de cultura din varii domenii, al caror acces pe pietele culturale din strainatate va fi mult mai dificil. Afectat va fi prestigiul Romaniei, care pare a arata ca se repliaza pe pozitii de propaganda culturala ceausista, cu festivism de prost gust, asezonat cu cintari populare si invaluit in fum imbietor de mititei.

Dar cine stie? Poate ca lucrurile stau altfel. Poate s-a considerat ca sapte ani pentru un proiect institutional in Romania reprezinta foarte mult. Caci noi nu sintem sortiti sa refacem destinul Mioritei, ci pe cel al Mesterului Manole, care orice ziua lucra, "noaptea se surpa".

N-are nimic. Va trece un timp si vom face un ICR si mai frumos. Pina atunci, trebuie sa ne aruncam putin de pe acoperis.

Dan Croitoru,
Secretar general al Institutului Cultural Roman
(intertitlurile apartin redactiei)

–––

2005-2011 in cifre

» Peste 4.500 de evenimente organizate de institutele culturale romanesti din strainatate

» Peste 500 de evenimente in Romania

» 337 de titluri publicate in strainatate cu sprijinul financiar al ICR

» Peste 350 de beneficiari ai burselor si rezidentelor ICR

» 111 proiecte finantate prin programul CANTEMIR

» Peste 500 de cursanti au invatat limba romana in Romania (la Bucuresti si Brasov)