Serban tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania: „Arhitectura de patrimoniu nu intra in ierarhia de valori a guvernantilor”

Sinteti promotorul "nivelului urmator" in arhitectura romaneasca. Despre ce este vorba?

Am folosit aceasta sintagma pentru a spune ca Ordinul Arhitectilor a parcurs o prima etapa de zece ani si ca profesia de arhitect a suferit o mutatie serioasa dupa 1989 si a progresat spre statutul pe care il are in celelalte state europene. Despre arhitectura pot spune ca in Romania se poate deja identifica productia de virf a acestor ultimi 20 de ani la care m-am referit, chiar daca in general starea arhitecturii din tara noastra este profund nesatisfacatoare si pierde in cele mai multe comparatii cu vecinii europeni, inclusiv cu cei din fostele state din blocul comunist. Nivelul urmator ar trebui sa aduca mai multa calitate arhitecturii obisnuite, curente, plus o arhitectura publica realizata prin concurs, si nu prin licitatii cistigate cu pretul cel mai mic, critica de arhitectura autentica si educatie publica pentru discernamint legat de calitatea arhitecturii. Lectia sustenabilitatii, extrem de prezenta si importanta in Europa si in lume, ar trebui sa fie invatata si de romani.

Cind devine arhitectura un gest cultural?

Arhitectura este totdeauna un gest cultural, pentru ca nu poate fi neutra. In consecinta, arhitectura e fie un gest cultural valoros, fie unul ratat. Sint complet contra parerii ca arhitectura este doar constructia care atinge un anumit nivel de maiestrie artistica, deci devine un gest cultural. Orice construire e arhitectura, buna, proasta, excelenta… Totusi, avind in vedere ca arhitectura depinde intotdeauna de un sistem de referinta, e important sa judecam in context si sa intelegem ce fel de pas reuseste sa faca fiecare arhitectura. Pe scurt, cred ca arhitectura e un gest cultural cu atit mai valoros cu cit reuseste ceva in plus fata de intimplarile arhitecturale recente ale fiecarui loc. Arhitectura e mereu in competitie istorica cu ea insasi raportat la un loc.

Ce inseamna sa construiesti frumos?

Frumosul e un cuvint greu pentru aprecierea arhitecturii! Frumosul e dificil, relativ, canonic. Ceea ce defineste calitatea arhitecturii e intotdeauna o judecata holistica. Totusi, frumusetea arhitecturii exista si cred ca inseamna ceva ce este inteles, acceptat, adecvat. Ca sa construiesti frumos trebuie sa reusesti sa anticipezi, sa convingi si mai ales sa iti doresti foarte mult.

Cum poate o cladire sa impuna respect trecatorului?

Daca ii seamana. Poate admiratia ar fi mai importanta decit respectul in cazul cladirilor. Exista legatura intre respect si admiratie. Din nou nivelul de intelegere e important, contind atit emitatorul, cit si receptorul. Relatia dintre arhitectura si cei carora se adreseaza aceasta depinde de ambii.

Cit de mult putem sa construim?

In ce sens? Cit ne permitem fiind capabili sau cit ne lasa regulile scrise sau nu ale construirii? Daca construim prea mult? Nu cred ca aceasta perspectiva cantitativa e problema. Arhitectura buna gaseste solutii pentru a construi mai dens, pentru a accepta invecinari delicate. E ca si cu oamenii, cu cit sint mai educati cu atit pot sa isi fie mai apropiati, mai integrati in comunitate. Arhitectura e in general o forma de comunitate. Chiar si cind e izolata e in relatie cu natura, cu peisajul.

Ce ne facem cu arhitectura urita?

Cine? Poate ca arhitectura urita nici nu e perceputa ca atare de catre cei mai multi sau de catre cei care sint responsabili. Rem Koolhaas vorbea despre dificultatea de a alege ceea ce poate fi inlocuit, si nu ceea ce trebuie pastrat. Asupra arhitecturii se poate interveni si uneori trebuie intervenit, pentru ca in viata lor, ca si oamenii, casele au nevoie de operatii. Ar trebui ca arhitectura buna sa nu fie uritita cind se intervine asupra ei, iar cea urita din nastere, daca vreti, sa capete un tratament intelept. Cel mai bun tratament e profilaxia, ceea ce in cazul arhitecturii inseamna educatia publicului, formarea culturii generale a arhitecturii in Romania. Acesta as vrea sa fie nivelul urmator.

O femeie din Maramures il invita pe Noica in casa pe o usa extrem de ingusta, indemnindu-l sa intre "laturis". A aparut imediat comparatia cu intrarea noastra in istorie. Cum vede arhitectul aceasta usa a lui Noica, prin care se intra "laturis"?

Usa nu e a lui Noica, ci a femeii maramuresene, adica a noastra, a tuturor. Cred ca e important ce e in fiecare parte a usii, si mai putin usa in sine. Niciodata nu e tirziu pentru istorie. Nu s-a terminat.

Ce este "arhitectura critica"?

Mi-e cunoscuta sintagma consacrata de regionalismul critic. Arhitectura critica ar putea fi cea care opereaza cu elemente ale contextului stabilind un dialog in replica. Accentuarea anumitor elemente ale complexitatii, un manifest pentru schimbare.

Despre arhitectura de patrimoniu: stim mai bine sa o demolam decit sa o construim?

Patrimoniul e o conventie a unei comunitati, fie ea universala, UNESCO, fie nationala sau locala. Cred ca prima problema e a sti sa recunoastem arhitectura si sa ne asumam patrimoniul si apoi sa il conservam. Iar vorbim despre educatie. Aici e o discutie lunga despre fiecare dintre noi, despre stat si Ministerul Culturii si Patrimoniului National, despre legi si despre rolul fiecaruia. Un lucru este limpede: in Romania actuala arhitectura de patrimoniu nu e considerata importanta in nici o ierarhie de valori a guvernantilor. Un exemplu? Rosia Montana, unde se discuta de economie, mediu si social, dar despre patrimoniul inestimabil, unic si remarcabil constituit preponderent de galeriile romane – tacere. A avea un patrimoniu e costisitor pentru stat si pentru comunitati si in acelasi timp inestimabil.

In Trilogia indepartarii: odihna, noaptea, uitarea, teatrologul George Banu aduce in discutie un termen de arhitectura care desemneaza o suprafata nuda, lipsita de orice element decorativ: "repausul unei fatade". Care este rolul "repausului" in arhitectura?

E ca cel al intervalului in muzica. Nu e de intilnit numai la fatade. Spatiul ofera mereu ocazii de pauza. Pentru ca arhitectura inseamna o nevoie de echilibru in perspectiva holistica de care am pomenit, repausul, plinul fata de gol, austerul fata de sofisticat, lumina fata de umbra, neconstruitul fata de edificat sint materiale de constructie. Se construieste cu repaus.

Andrei Plesu vorbeste despre "cladirile care fac oameni". Ce arhitecti pot proiecta asemenea cladiri?

Buni arhitecti. Echipa daneza 3xn isi prezinta lucrarile intr-o carte numita Architecture Shapes Behaviour, adica arhitectura da forma comportamentului. Nu cred ca l-au citit pe Plesu, dar discutam despre constante universale. E nevoie de maturitate pentru a forma oameni, nu-i asa? Deci arhitectii care pot face asemenea cladiri trebuie sa fie bolnavi de maturitate.

Cite dintre visele arhitectului roman ajung sa prinda viata in realitate?

Daca intrebarea vizeaza o comparatie cu arhitectii din alte lumi cred ca Romania are mult loc pentru arhitectura de vis, dar din pacate romanii nu sint inca suficient de dornici. Mai e o problema: prea multi arhitecti romani isi refuza visarea sau poate ramin la visare fara sa gaseasca mijloacele pentru a o transforma in realitate. As vrea sa inchei optimist, pentru ca arhitectul ar trebui sa fie un realist optimist. Visele arhitectului roman pot deveni realitate atunci cind se intilnesc cu oamenii care le inteleg si le adopta. Asa ceva se intimpla, uneori.