În acest context, Ziua Mondială a Pacientului din acest an, celebrată pe 17 septembrie, a avut ca punct central o temă extrem de amplă: „Îngrijiri medicale sigure pentru mame și nounăscuți“. „Mi se pare o alegere inspirată pentru că, să nu uităm, sănătatea femeii, a mamei, reprezintă, practic, sănătatea familiei, a societății. Este singurul mod normal și sănătos ca noi să nu dispărem ca specie“, a punctat Prof. Emerit Univ. Dr. Mircea Onofriescu, medic primar ObstetricăGinecologie, Maternitatea „Cuza Vodă“, Iași. Cu această ocazie, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) a lansat un set de recomandări privind evenimentele adverse asociate îngrijirilor de sănătate (EAAAM ) acordate mamei și nounăscutului. „Recomandările privind evenimentele adverse asociate îngrijirilor de sănătate acordate mamei și nounăscutului definesc cadrul corect al managementului evenimentelor adverse și încurajează raportarea acestora“, a declarat dr. Vlad Teodor Berbecar, președintele ANMCS.

Pentru că evenimentele adverse asociate asistenței medicale, fie că pot fi prevenite sau nu, reprezintă o realitate. Un aspect extrem de important de reținut este acela că ele afectează atât pacienții, cât și personalul medical. Ce este un eveniment advers? Potrivit definiției, EAAAM este un eveniment considerat prevenibil, care reprezintă afectarea neintenționată și nedorită a sănătății, rănirea, îmbolnăvirea, dizabilitatea temporară sau permanentă sau chiar moartea pacientului, asociat asistenței medicale. „Unul sintre cele mai frecvente evenimente adverse cu care ne confruntăm este reprezentat de consecințele lipsei consultației prenatale. Este foarte important să putem investiga și depista în stadii precoce infecții genitale ale gravidei. Din păcate, nu există programe medicale în acest sens iar lipsa de educație sanitară a multor gravide, cele mai multe din mediul rural, dar nu numai, conduc, în astfel de situații, la ruptură prematură de membrane și, implicit, la naștere prematură. Un astfel de caz am avut în urmă cu circa 10 zile când a trebuit să intervenim chirurgical la o gravidă, din cauza unei infecții extrem de severe netratate, pentru a încerca să salvăm viața bebelușului. Copilul s-a născut prematur, la doar 27 de săptămâni, are 760 de grame, este în incubator și noi ne străduim să-l ținem în viață“, a explicat Prof. Dr. Mircea Onofriescu care a adăugat că este foarte important ca femeile să știe că „se poate face tratament cu antibiotice, în primul trimestru de sarcină, și nu numai, cu condiția ca acest tratament să fie indicat de medicul curant“.

„Le-aș mai recomanda să citească întotdeauna prospectul unui medicament, când se gândesc la automedicație, să nu meargă pe mâna d-lui dr. Google, pentru că pot apărea reacții adverse extrem de severe în astfel de cazuri care pot pune în pericol viața fătului“, a mai menționat medicul. De asemenea, în scop preventiv, susține Prof. Onofriescu, este recomandat ca femeile însărcinate sau lehuze să se protejeze de infecțiile respiratorii sezoniere prin vaccinare, știut fiind faptul că acestea au o imunitate mai scăzută. Pe de altă parte, medicul ginecolog este de părere că raportarea evenimentelor adverse asociate asistenței medicale are beneficii pentru toate părțile implicate și, în mod ideal, ar trebui să întărească relația medicpacient și să promoveze încrederea reciprocă. Studiile arată că după un eveniment advers, pacienții așteaptă să fie informați în timp util și în totalitate despre acesta, să poată observa o asumare a responsabilității, o înțelegere a ceea ce s-a întâmplat, expresii ale empatiei și o discuție despre ceea ce se poate face pentru a preveni recurența evenimentului. Cu toate acestea, există numeroase obstacole în calea comunicării în totalitate a incidenței evenimentelor adverse și aici putem include cultura vinovăției, teama de consecințe nefaste, lipsa cunoștințelor necesare, teama de acțiuni în justiție etc. 

Pentru a încuraja personalul medical să raporteze toate evenimentele adverse și NEAR MISS (evenimente evitate la limită: o situație nesigură pentru pacient, care se diferențiază de evenimentul advers doar prin rezultat; pacientul este expus situației, dar nu este vătămat datorită detectării precoce), unitățile sanitare ar trebui să promoveze un sistem care să nu fie cu caracter acuzator, non-punitiv, o cultură a învățării din greșeli, astfel încât pentru profesioniști să nu existe teama de repercursiuni individuale. Caracterul non-acuzator nu elimină însă responsabilitatea. În mod normal, se recomandă ca în situația nedorită a apariției unui eveniment advers, pacienții și aparținătorii să fie informați despre măsurile care s-au luat pentru corectarea situației, acest lucru putând deveni un element de confort, respectiv gândul că ceea ce li s-a întâmplat lor nu se va mai întâmpla și altora. Statistic, cele mai frecvente exemple de evenimente adverse asociate nașterii s-au constatat a fi: trauma provocată la naștere nounăscutului în timpul operației de cezariană sau în timpul nașterii naturale, ruptură uterină, decesul mamei, moarte fetală intrauterină provocată de infecția cu streptococul B, distocia umărului (incapacitatea de degajare a umerilor fetali, după ce capul copilului a ieșit din uter), hemoragie post-partum (după naștere), infecție a inciziei rezultate în urma operației de cezariană, traumă obstetrică provocată de instrumentar și nu în ultimul rând, infecțiile nozocomiale. „Infecțiile nozocomiale reprezintă o agresiune privind evoluția unei sarcini.

Dar, din nefericire, ele există fie ca urmare a aglomerației din saloane dar, trebuie să recunoaștem, și ca urmare a nerespectării regulilor de igienă din unele spitale. Și clar, da, ele trebuie raportate. La Maternitatea Cuza Vodă această problemă de respectare a normelor de igienă este prioritară și acest lucru este reflectat de faptul că am reușit, de o bună bucată de timp, să nu avem nicio complicație după intervențiile chirurgicale“, a menționat Prof. Onofriescu.

Astfel, chiar dacă la nivel global, pentru toată perioada anului 2020 și semestrul 1 din anul 2021, s-a observat o diminuare a numărului de EAAAM, acest lucru, spun cei care au gestionat această statistică, nu s-a datorat neapărat scăderii numărului de EAAAM ci, probabil, a fost o consecință a numărului din ce în ce mai mic de paciente care au accesat servicii de obstetrică și/sau obstetricăginecologie, pe măsura evoluției infecțiilor cu SARS CoV-2. Acest lucru ar putea fi confirmat și de faptul că în semestrul 2 al anului 2021 se observă creșterea numărului de EAAAM, comparativ cu semestrele anterioare, raportate de secțiile de obstetrică și/sau obstetrică-ginecologie, probabil corelat cu numărul de persoane infectate cu SARS CoV-2. „Aș vrea să mai adaug necesitatea unui deziderat, pe care mi-l doresc foarte mult să-l văd pus în practică: realizarea de educație sanitară în școli. Pentru ca tinerii să învețe despre contracepție, despre siguranța administrării medicamentelor, despre relația medic-pacient. Și vreau să subliniez că mă refer la educație sanitară și nu la educație sexuală, la care au acces, de pe telefonul mobil, încă de la 12 ani“, a concluzionat Prof. Dr. Mircea Onofriescu.