În prezent, Grupul de lucru pentru servicii preventive din Statele Unite recomandă efectuarea anuală a screening-ului pulmonar cu ajutorul tomografiei toracice cu doză scăzută pentru persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 80 de ani, care prezintă un risc ridicat de cancer pulmonar, cum sunt și cei care au fumat o perioadă îndelungată.

Pe lângă imaginile plămânilor, scanările pot oferi, de asemenea, informații despre alte structuri din această zonă din organism.

„Când ne uităm la imaginile CT, obiectivul principal este identificarea nodulilor suspecți de cancer pulmonar, dar există mult mai multe informații anatomice, inclusiv informații despre compoziția corporală”, spune autorul principal al studiului, Kaiwen Xu, doctorand în cadrul Departamentului de Informatică de la Universitatea Vanderbilt, într-un comunicat.

Anterior, echipa a testat și lansat public un algoritm de inteligență artificială care poate citi automat măsurători legate de compoziția corporală, din scanările CT de screening pulmonar.

Aceste măsurători captează procentul de grăsime, oase și mușchi din corp.

Cazurile care prezintă o compoziție corporală anormală, cum ar fi obezitatea și pierderea masei musculare, sunt asociate cu afecțiuni cronice de sănătate, inclusiv cu boli de inimă.

De fapt, studiile au arătat că măsurătorile compoziției corporale sunt utile în identificarea riscului și a prognosticului pentru boli cardiovasculare și boli pulmonare obstructive cronice (BPOC).

În terapia cancerului pulmonar, s-a demonstrat că au un impact asupra supraviețuirii și a calității generale a vieții.

În timpul acestui studiu, echipa a evaluat valoarea AI adăugată de măsurătorile de compoziție corporală folosind tomografii computerizate a peste 20.000 de persoane din cadrul unui studiu național de screening.

Ei au constatat că, prin includerea acestor măsurători, s-a îmbunătățit predicția riscului de deces pentru cancer pulmonar, boli de inimă și mortalitate din toate cauzele.

„Compoziția corporală automată AI extinde potențial valoarea screeningului pulmonar cu ajutorul CT cu doză mică dincolo de detectarea precoce a cancerului pulmonar”, spune Xu.

„Ne poate ajuta să identificăm persoanele cu risc ridicat pentru intervenții precum condiția fizică sau modificarea stilului de viață, chiar și într-un stadiu foarte timpuriu, înainte de apariția bolii”, a adăugat acesta.

În mod specific, măsurătorile legate de grăsimea care se găsește în mușchi au fost predictori deosebit de puternici ai mortalității.
Această constatare particulară este în concordanță cu cercetările deja existente.

Acum, o afecțiune numită miosteatoză, care descrie infiltrarea mușchilor scheletici cu grăsime, este considerată a fi mai predictivă pentru rezultatele în materie de sănătate decât un volum muscular redus.

Aceste măsurători arată că tehnica de imagistică poate fi utilizată pentru a colecta informații despre alte afecțiuni, nu doar pentru a oferi o imagine specifică a plămânilor.

Prin urmare, integrarea mai regulată a acestei tehnici în cadrul îngrijirii clinice ar putea fi esențială, spun autorii cercetării.

„Imaginile dintr-o tomografie computerizată comandată pentru un scop cu totul diferit – în cazul nostru, detectarea precoce a cancerului pulmonar – conțin mult mai multe informații”, conchide Xu.

„În spațiul CT toracic utilizat pentru depistarea cancerului pulmonar, se pot verifica și alte informații, cum ar fi compoziția corporală sau calcifierea arterelor coronare, care este direct asociată cu riscul de boli cardiovasculare”, a mai menționat el.

Descoperirile sunt publicate în revista Radiology.