Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Calcule politice şi guvernamentale (II)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Poate părea exagerat să vorbim acum despre multiplele alegeri din 2024, dar, se ştie, cursa a început în seara de 6 decembrie, ora 21,01.

Guvernul condus de Florin Cîţu se pregăteşte să treacă în Noul An, acompaniat de un set de întrebări şi dubii mai amplu decât cel obişnuit, în cazul guvernărilor de centru-dreapta. Multe dintre ele ţin de calitatea răspunsurilor la problemele de politică publică ale momentului, în primul rând combaterea pandemiei şi refacerea economică. Cu siguranţă că ele vor avea cea mai mare pondere în evaluarea performanţelor noului cabinet şi vor sta la baza majorităţii comentariilor de presă, în lunile ce vor urma. Există, însă, şi chestiuni legate de compoziţia şi rezistenţa la şocuri a aliajului din care a fost constituită actuala coaliţie guvernamentală.

Ca de obicei, apare chestiunea relaţiilor dintre principalele formaţiuni, PNL şi USR-PLUS. Între electoratele lor există o importantă zonă de intersecţie - cu alte cuvinte, de competiţie. În teritoriu, relaţiile între activiştii celor două grupări sunt caracterizate de o sinceră şi intensă adversitate, mai ales după cele două campanii succesive din ultimele luni. Înţelegerea de constituire a cabinetului a venit pe fondul dezamăgirii ambilor jucători şi a fost, în esenţă, unica soluţia rezonabilă. Dar, aşa cum ştim din experienţa formulelor de coaliţie, guvernarea va avea efecte inegale asupra cotelor electorale ale partenerilor şi, din această cauză, am putea asista la începerea unor jocuri de arogare a meritului sau pasare a responsabilităţii.

Cabinetul a rezultat din negocieri conduse, cel puţin în cazul PNL şi USR-PLUS, de lideri cu probleme de autoritate în propriul partid. Atât numărul şi ponderea portofoliilor, cât şi numirile în funcţie vor reprezenta, după caz, teme de atac din partea contestatarilor sau argumente în sprijinul apărării. Nu putem discuta aici despre influenţa acestor negocieri (şi a rezultatului lor) asupra şanselor domnilor Ludovic Orban sau Dan Barna de a se menţine în fruntea celor două formaţiuni. Probabil că ambii vor încerca să-şi contracareze rivalii argumentând, printre altele, că nu trebuie pus în pericol echilibrul precar ce a permis învestirea guvernului Cîţu. Totuşi, ne putem imagina un eventual nou lider USR-PLUS ca vicepremier, în locul domnului Barna, sau un eventual nou lider PNL reclamând poziţia de prim-ministru. Sau, dacă ţinem cont că în 2024 vor avea loc toate alegerile posibile, ar putea apărea şi varianta în care un lider de partid, vechi sau nou, preferă să nu intre în guvern şi să-şi menajeze imaginea în aşteptarea prezidenţialelor.

O mare necunoscută este şi evoluţia raporturilor între guvern şi şeful statului. Mai devreme sau mai târziu, preşedintele Iohannis va trebui să ne ofere o imagine mai clară asupra intenţiilor sale de viitor. Deocamdată, putem observa că atât preşedintele Iliescu (după înfrângerea din 1996), cât şi preşedintele Băsescu (după cel de-al doilea mandat) s-au întors în prima linie a politicii interne. Mai târziu şi cu mai puţin succes a încercat să revină şi preşedintele Constantinescu, prin intermediul Acţiunii Populare. Cu alte cuvinte, nimeni nu ar trebui să fie surprins dacă preşedintele Iohannis va face acelaşi lucru, iar contextul anului 2024 i-ar putea fi favorabil - desigur, dacă vor fi întrunite anumite condiţii asupra cărora nu putem insista aici.

Însă, în teorie, posibilitatea unui scenariu de acest gen va avea consecinţe atât în interiorul PNL, cât şi la nivelul coaliţiei. Dinamica de putere din interiorul PNL ar fi afectată într-un mod ce nu poate fi anticipat acum. Apoi, ne putem închipui că USR-PLUS va accepta mai greu patronajul de la Cotroceni dacă se aşteaptă ca actualul preşedinte să-i fie din nou adversar politic, în calitate de lider al PNL - sau îl va accepta doar atât timp cât va simţi că o asemenea atitudine este profitabilă. În aceeaşi logică, USR-PLUS ar putea obiecta faţă de ideea de a participa la un guvern condus de un premier liberal care să devină, mai târziu, candidatul acestui partid la prezidenţiale. Nu e vorba, aici, de a specula pe marginea intenţiilor de viitor ale domnului Cîţu, ci doar de a semnala faptul că, în acest moment, PNL nu are un nume care să se detaşeze de pluton în privinţa candidaturii la funcţia supremă, iar între procesul de selecţie şi actul de guvernare vor exista nenumărate conexiuni.

Poate părea exagerat să vorbim acum despre multiplele alegeri din 2024, dar, se ştie, cursa a început în seara de 6 decembrie, ora 21,01.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri