Pandemia COVID-19 provoacă cea mai mare perturbare în economiile din întreaga lume. Deşi momentan este greu de estimat care va fi impactul economic asupra României, Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, susţine că recesiunea indusă de criza sanitară s-ar putea întinde doar pe câteva luni. „Guvernul se bazează pe o revenire economică puternică, în „V”, în special datorită măsurilor fiscale şi monetare pe care le-au luat Guvernul şi Banca Naţională a României”, a declarat Florin Cîţu zilele trecute. Dacă s-ar adeveri cele spuse de el, ar însemna că locurile de muncă, veniturile şi vânzările vor reveni la nivelurile de la începutul recesiunii în decurs de numai câteva luni. Este posibil?

“Nu cred în miracole”

Economistul ieşean Gabriel Mursa, cadru didactic la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iaşi, nu împărtăşeşte optimismul celor de la putere. Dimpotrivă, spune el, am putea avea o revenire în W, care ar putea să treacă peste orizontul anului 2020. „Deocamdată aşteptăm să cuantificăm impactul acestui prim val, al cărui sfârşit nu pare foarte rapid. Abia după aceea am putea trage câteva concluzii. Or, dacă va exista un al doilea val în toamna acestui an sau în iarna ce vine, urmat de o izolare la fel de puternică, speranţele într-o revenite rapidă sunt realmente deşarte. După cum se profilează lucrurile în România, şi mă refer în special la gestionarea pandemiei, de care depinde deschiderea sau redechiderea firmelor a căror activitate a fost suspendată în ultimele două luni, văd, mai curând, o prelungire a «carantinei economice» şi o perioadă mai prelungită de reajustări şi revenire a Produsului Intern Brut (PIB). Eu, ca om şi economist, nu cred în miracole”, a explicat el jurnaliştilor „Ziarului de Iaşi”.

În principiu, un mers în „V” al economiei înseamnă o scădere rapidă şi masivă a PIB-ului şi o revenire rapidă şi importantă a acestuia. Gabriel Mursa susţine că premisele pentru a se întâmpla asta nu există, cel puţin până nu vom avea date concrete şi complete privind evoluţia PIB-ului în ultimele 2-3 luni. Din punctul său de vedere, optimismul politicienilor de la putere i se pare nejustificat, venind cu mai multe argumente în acest sens. „În primul rând, Statele Unite înregistrează cel mai mare număr de şomeri din istorie, ceea ce înseamnă că acolo contracţia a fost extrem de severă. La fel se întâmplă în Germania, unde se previzionează o scădere de 6%, cea mai mare din istoria postbelică. China însăşi a trecut şi trece prin ajustări masive ale producţiei. Avem de-a face cu sisteme productive ce joacă rol de locomotivă în economia mondială. Or, când locomotiva frânează brusc, vagoanele pot sări de pe şine. (…) Luate complet pe nepregătite, guvernele lumii au făcut ce ştiu mai bine: să împrumute şi să crească, o dată în plus, povara datoriei publice, care, mai devreme sau mai târziu, va conduce fie la impozite mai ridicate, fie la dobânzi mai mari în viitorul apropiat, ceea ce va crea o mare problemă pentru finanţarea proiectelor de investiţii private”, este de părere acesta.

“Avem de-a face cu o dezorganizare”

Economistul ieşean spune că nu avem motive să credem că traiectoria economiei va fi în „V”, şi nu în „U”, adică o scădere puternică urmată de o recuperare prelungită, dificilă. Consideră că multe firme din România vor falimenta, arătându-se îngrijorat de numărul de contracte de muncă închise definitiv, pe lângă cel al contractelor suspendate. „Ştiu deja firme care se chinuie serios ca să revină pe linia de plutire”. Totuşi, potenţial ca economia României să revină la finalul acestui an la creşterea de la început, aşa cum susţine ministrul Cîţu, există, deoarece întreprinzătorii, nu politicienii, sunt oameni ingenioşi, subliniază el. „Este în interesul lor să «repornească motorul» economiei, deoarece din aceasta trăiesc ei şi familiile lor. Însă se dă ca sigur un al doilea val al pandemiei în lunile octombrie-noiembrie, ceea ce ar putea însemna, în funcţie de gravitate, un nou lockdown. De aceea eu nu împărtăşesc optimismul domnului ministru de finanţe”, ne-a spus Gabriel Mursa.

Referindu-se la pachetele de sprijin financiar anunţate şi oferite în această perioadă de guvernele ţărilor, economistul arată că „încrederea în virtuţile tămăduitoare ale acestor pachete de sprijin este iluzorie”. Susţine că speranţa în revenire provine de la lumea antreprenorială, nu de la guverne. În opinia sa, acestea nu au făcut decât să ia bani dintr-o parte a economiei, domenii ce vor fi serios afectate, şi să-i mute în alta. „În alte cazuri, au tipărit pur şi simplu bani, crezând că, astfel, recurg la o infuzie de resurse. Complet iluzoriu! Marea problemă a sistemului economic mondial în acest moment constă într-o desincronizare masivă a relaţiilor economice, ceea ce a blocat producţia, lanţurile de aprovizionare cu bunuri, materii prime, cu forţă de muncă şi a schimbat brusc preferinţele consumatorilor. Or, acest lucru a rupt, pur şi simplu, «echilibrele» fine pe care se bazează sistemul de alocare a resurselor rare. Avem de-a face cu o dezorganizare pe scară mondială a activităţilor economice, uneori o degringoladă”, a accentuat Gabriel Mursa.

Scăderea va dura doar un an

Este de părere că aceste pachete pot ajuta, eventual, la împiedicarea sufocării agenţilor economici, însă problema constă în reconstruirea şi resincronizarea relaţiilor respective. În plus, unele dintre ele nu vor mai putea fi reconstruite pur şi simplu şi trebuie abandonate. Ceea ce înseamnă restructurări reale, masive ale economiei, cu pierderi de investiţii, cu şomaj temporar etc. „Or, restructurările sunt costisitoare în termeni de costuri şi timp. Duritatea acestor restructurări vor depinde de intensitatea pagubelor create de aşa-zisul lockdown, care, din păcate, nu a ajuns la final, şi ale cărui efecte nu au fost pe deplin cuantificate. Faptul că, spre exemplu, nu se va reveni la şcoală şi la universitate până în septembrie arată că pandemia este departe de a-şi fi epuizat forţele. Acest lucru încurcă serios calculele economice în perioada următoare – încât, tind să cred că, pe termen scurt, nu avem motive de prea mult optimism”, a conchis economistul Gabriel Mursa.

Consecinţele economice ale pandemiei asupra României vor domina cel puţin câţiva ani, nu luni, spune şi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, într-o postare pe Facebook. Iluzia că «de data asta este diferit» a făcut multe victime printre cei care se uită în viitor, subliniază el. „Aproape toată lumea spune că economia noastră va creşte în 2021, adică PIB va avea o rată pozitivă. Unii spun că după o scădere semnificativă cum va fi cea din 2020, este normal ca economia să crească în anul următor (efect de bază). Şi totuşi, istoria ultimilor 30 de ani arată că fiecare dintre cele trei recesiuni de până acum a durat cel puţin 2 ani”, a scris Lucian Croitoru.

Ce spun oamenii de afaceri

Pe de altă parte, Dorin Cristea, coproprietarul firmei ieşene „Romsoft”, crede într-o  revenire în „V”, cu o cădere „cumva mai abruptă şi după aceea o recuperare”, dar nu până la sfârşitul lui 2020, pentru că este imposibil. Compania pe care o conduce activează în domeniul IT şi produce software la comandă pentru domeniul medical. Dorin Cristea consideră că restartarea economiei va fi grea în România şi cu schimbări dramatice după alegerile de la sfârşitul acestui an. „Recuperarea va fi în „V”, dar nu în „V” ascuţit, deci nu foarte repede. Este posibil să fie chiar şi în „U”, poate un „U” foarte îngust. (…) Florin Cîţu este un tip deştept, dar când vine vorba despre lucrurile practice, nu înţelege nimic. (…) Pachetele financiare oferite de guvernul României sunt mai mult pe hârtie, în realitate nu vor fi. Cel puţin sectorul privat, care ştie bine ce înseamnă ajutor de la stat, nu s-a grăbit să acceseze prea multe din acele instrumente promise de ei. Cei de la conducere nu pun bani pe piaţă cu adevărat, ei nu fac decât să amâne nişte împrumuturi  pe care «şi le-a asuma careva». Dar un singur lucru nu vor să facă, deşi sunt liberali: o reformă în administraţie. Vorbim de bugetari, iar aici nu ne referim la profesori, sistemul sanitar sau altele, ci la administraţia publică, unde sunt foarte mulţi angajaţi. Acum s-a constatat că instituţiile pot funcţiona şi cu jumătate din ei… Observaţi că nimeni nu se atinge de salariile lor, nimeni nu are nimic de comentat… Dacă cei de la putere nu vor face asta, vor încerca să mărească impozitele, cu toate că sunt liberali –  deşi vorba vine, că nu au mintea de fapt de liberali. Dar, pe de altă parte, dacă vor mări impozitele, noi suntem în competiţie cu capitalul din afară şi, în condiţiile astea, dacă noi le mărim, pierdem toate investiţiile”, precizează omul de afaceri. 

El aduce în atenţie faptul că se poartă discuţii ca investiţiile din China să se mute spre Europa, care „evident că nu vor fi duse în Germania sau Elveţia, ci vor veni în Europa de Est”. (…) „Deci ei sunt oarecum puşi la colţ, vor vrea să mărească impozitele, dar nu vor putea. Pe de altă parte, ei nu ajută cu adevărat economia, ci sunt numai nişte declaraţii, ca să dea bine. În toamnă-iarnă vor fi alegeri, la care nu aş vrea să mă gândesc că PSD va câştiga din nou… Şi de asta lasă situaţia cumva «în aer», că vor mări pensiile, că vor face, vor drege, de asta nu se leagă nici de administraţie, pentru că toţi oamenii aceştia sunt votanţi. (…) Să trecem cât mai repede de alegeri, ca să se poată face nişte reforme, dacă mai este un liberal în stare de aşa ceva”, a declarat Dorin Cristea pentru „Ziarul de Iaşi”.