Cazul Dide la Iaşi: cum a fost încadrată la trafic de droguri o acţiune de protest

Activistul Cristian Dide a căzut la Iaşi în menghina unei legislaţii rigide şi a unor instanţe care nu glumesc când este vorba de droguri. Apropiaţii lui Dide susţin că expedierea pe adresa DIICOT Iaşi a unor colete conţinând cannabis s-a vrut a fi doar o formă de protest. Procurorii nu au gustat însă gluma şi au cerut aplicarea legii care pedepseşte „livrarea cu orice titlu a drogurilor de risc”. Acelaşi Tribunal care a decis arestarea pe o durată de 30 de zile a lui Dide l-a condamnat şi pe un basarabean pentru trafic internaţional de droguri, cu executare, după ce acesta fusese prins cu nici 2 grame de cannabis la Sculeni. Moldoveanul îşi cumpărase „iarba” din Franţa şi voia să o fumeze în satul natal.

Cititi si: O reţinere suspectă şi o tăcere asurzitoare

Cristian Dide este preşedintele organizaţiei neguvernamentale „Evoluţie în instituţie”, asociaţie cu scopul declarat de monitorizare a instituţiilor publice în privinţa transparenţei decizionale, a modului de cheltuire a banului public şi a calităţii serviciilor furnizate cetăţenilor. El a fost reţinut pe 22 noiembrie de porcurorii DIICOT Iaşi în urma unor percheziţii domiciliare făcute în Bucureşti, Ilfov şi Călăraşi. Dide a fost acuzat că a procurat cannabis din România şi din străinătate, pe care le-a distribuit prin intermediul unor societăţi de curierat. Două colete cu cannabis au fost trimise şi pe adresa DIICOT. „Nu a fost vorba de nimic altceva decât de o acţiune de protest, dar procurorii au concluzionat că este trafic de droguri. Coletele conţineau produse cumpărate absolut legal, conţinând THC (tetrahidrocannabiol, substanţa cu efect psihogen din cânepă, n.r.) în limitele stabilite de normele europene. Legislaţia românească este rămasă mult în urmă în această privinţă şi tocmai acesta era şi mesajul: ai voie să cumperi, dar nu ai voie să deţii”, a explicat o reprezentantă a asociaţiei conduse de Dide.

Prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri sunt reglementate în România de Legea 143/2000. Conform acesteia, cannabisul este considerat un drog de risc, iar substanţa extrasă din cânepă, THC, este considerată drog de mare risc. Orice operaţiune făcută cu droguri de risc, nu doar vânzarea sau oferirea spre consum, ci şi transportul sau simpla deţinere se pedepsesc cu închisoarea între 2 şi 7 ani. Introducerea în ţară, inclusiv prin intermediul unor trimiteri poştale, a drogurilor de risc se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani. Legea nu tratează diferit produsele conţinând diverse substanţe cu efect psihogen în funcţie de concentraţie sau utilizare. „La nivel Uniunii Europene sunt permise produsele conţinând THC în proporţie de 0,2% şi există o recomandare de creştere a acestui prag până la 0,3%. Sunt niveluri la care nu se poate vorbi de obţinerea unor efecte psihotrope. Elveţia permite chiar concentraţii de până la 1% în cazul cannabisului medicinal. Şi când e vorba de consumul de alcool la volan, sunt stabilite anumite trepte în privinţa tratamentului juridic. Judecătorii au mers pe calea strict legală. Nu a contat că Dide s-a autodenunţat, nu a contat că a trimis coletele la DIICOT, deci nu putea fi vorba în niciun fel de trafic sau altceva de genul ăsta”, au spus reprezentanţii „Evoluţie în instituţie”.

Fapta comisă de Dide, respectiv expedierea unor colete conţinând cannabis a corespuns practic definiţiei traficului de droguri prevăzută de articolul 2 din Legea 143/2000. Cum traficul de droguri este una dintre infracţiunile pentru care Codul de Procedură Penală prevede arestul preventiv, magistraţii Tribunalului au aprobat fără să clipească propunerea de arestare preventivă a lui Dide, formulată de procurorii DIICOT. Contestaţia înaintată de activist a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel, Dide urmând să rămână în arest până pe 22 decembrie.

De altfel, instanţele ieşene tratează cu severitate acuzaţiile de trafic de droguri. În februarie, un ieşean a fost condamnat la 1 an şi 10 zile de închisoare pentru deţinere ilegală de droguri pentru consum propriu după ce la percheziţia domiciliară fusese descoperit un fragment de 0,2 grame dintr-un comprimat de ecstasy, dar procurorii au menţionat în rechizitoriu şi deţinerea a 7 comprimate de clonazepam, un calmant obişnuit. Un alt ieşean, angajat al Salubris, a fost condamnat de Tribunal la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare după ce a fost prins încercând să vândă la talcioc 18 cutii cu morfină injectabilă pe care, conform declaraţiei sale, o găsise la tomberonul de gunoi. Sentinţa i-a fost îndulcită de Curtea de Apel, care l-a condamnat doar cu suspendare. Lipsa unei reţete care să justifice deţinerea medicamentelor a fost suficientă pentru ca încadrarea faptei în categoria traficului de droguri să fie aprobată de judecători.