Climă şi politică

1. Încălzirea globală este un fenomen real. Ştim asta fără nicio urmă de dubiu prin simplă măsurare. Dacă, de exemplu, luăm ca standard temperatura medie globală din perioada 1951-1980, temperatura medie din perioada 2010-2018 este cu 0,73 grade Celsius mai mare.

Indiferent de standardul fixat (de perioada de referinţă în raport cu care facem comparaţia), rezultatul este acelaşi: temperatura la nivel global a crescut şi continuă să crească. Asta e ceea ce ne spun datele.

Cât despre datele însele, ele sunt furnizate în principal de 3 organisme independente: de National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) din Statele Unite, de Goddard Institute for Space Studies care ţine de NASA, şi de HadCRUT (o colaborare între agenţia meteorologică britanică şi Unitatea de Cercetări Climatice a University of East Anglia). Începând cu 2010 avem o serie suplimentară de date, oferită de Berkeley Earth, un ONG californian.

Prin urmare, avem 4 serii de date, fiecare dintre ele fiind independentă de celelalte 3, iar toate aceste serii spun unul şi acelaşi lucru: că, la nivel global, temperatura este în creştere. Faptul că toate cele 4 organizaţii menţionate îşi obţin datele independent de celelalte ne garantează dincolo de orice îndoială că, aşa cum spuneam, încălzirea globală este un fenomen real – şi că, în consecinţă, negarea lui ne trimite direct în zona ficţiunii, iar ignorarea lui ne anulează orice şansă de a-i putea face faţă.

Dacă în anii ’80 ai secolului trecut Margaret Thatcher putea fi întrucâtva scuzată pentru scepticismul ei cu privire la realitatea încălzirii globale şi dacă în anii ’90 Vaclav Klaus putea fi încă tolerat ca un excentric, astăzi negaţioniştii şi indiferenţii nu doar că nu mai au nicio scuză, dar sunt de-a dreptul periculoşi.

2. Încălzirea globală nu este doar un fenomen real, ci şi unul în expansiune. Altfel spus, temperatura medie la nivel global creşte într-un ritm tot mai accelerat. Şi acest lucru îl ştim dincolo de orice îndoială, cu ajutorul datelor furnizate de organizaţiile amintite mai sus.

Dacă luăm din nou ca standard temperatura medie globală din perioada 1951-1980, observăm că în deceniul 1980-1989 temperatura a crescut cu 0,17 grade Celsius faţă de perioada de referinţă, în deceniul 1990-1999 temperatura a crecut cu 0,31 grade Celsius, în deceniul 2000-2009 cu 0,51 grade Celsius, iar în actualul deceniu, până în prezent, cu 0,73 grade Celsius.

Diferenţa de creştere a temperaturii de la un deceniu la altul se accentuează – de la 0,17 grade Celsius (deceniul 1980-1989 faţă de cel anterior), la 0,26 grade Celsius (deceniul actual faţă de 2000-2009). Nu e aşadar deloc întâmplător că 9 din cei 10 cei mai călduroşi ani din 1880 şi până în prezent îi găsim în secolul XXI, iar 7 din cei 10 îi găsim în perioada din 2010 încoace.

Pe scurt, încălzirea globală se accelerează. De aici şi sentimentul din ce în ce mai pregnant al urgenţei cu care ar trebui să luăm măsuri pentru a putea face faţă acestui fenomen. Fiindcă în absenţa unor astfel de măsuri, lucrurile pot deveni greu de gestionat şi, la limită, catastrofale.

3. Încălzirea globală cu care ne confruntăm în ultima sută de ani şi cu precădere în ultimii 70 de ani este un fenomen generat în principal de oameni şi de activităţile lor – prin exploatarea din ce în ce mai extinsă a combustibililor fosili şi prin despăduririle tot mai accentuate.

Fireşte, aceasta nu este nici prima, nici ultima perioadă de încălzire globală din istoria Pământului. Dar, spre deosebire de toate cele precedente, ea este cauzată în principal de oameni. şi lucrul ăsta îl ştim fără dubiu – şi tot datorită ştiinţei şi a metodelor ştiinţifice de evaluare.

Unele schimbări de climă pot fi explicate prin variabilitatea internă a sistemului climatic însuşi. Avem astfel cicluri climatice care pot dura între câţiva ani (fenomenul El Niño, de exemplu) şi câteva sute sau chiar mii de ani.

Separat, avem schimbări produse de factori exteriori sistemului climatic. Unele dintre ele sunt naturale, precum erupţiile vulcanice sau variaţiile orbitei pe care Pământul se învârte în jurul Soarelui. Altele însă sunt produse nemijlocit de oameni.

Pe scurt, de fiecare dată când avem de-a face cu o schimbare climatică, ea este generată de mai multe cauze, dintre care unele sunt majore, iar altele au o influenţă mai mică. Pentru a stabili cauzele majore, oamenii de ştiinţă folosesc modele computerizate. În cazul actualei încălziri globale, toate modelele arată faptul că ea nu ar fi existat fără influenţa decisivă a activităţilor umane generatoare de gaze de seră. Iar aceste activităţi sunt, în principal, utilizarea extinsă a combustibililor fosili şi despădurirea accentuată a planetei.

De exemplu, nivelul de dioxid de carbon din atmosferă a început să crească odată cu declanşarea Revoluţiei Industriale şi a ajuns astăzi să fie semnificativ mai ridicat decât în orice altă perioadă din ultimii 800 de mii de ani.

Tocmai de aceea, cel de-al cincilea raport de evaluare (AR5) produs în 2014 de către IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) conchide că "influenţa umană asupra sistemului climatic este limpede. Este extrem de probabil (o probabilitate de 95-100%) ca influenţa umană să fi fost cauza dominantă a încălzirii globale între 1951 şi 2010".

Sorin Cucerai este traducător şi publicist