Cronograful lui Eminescu de văzut în septembrie la Muzeul Literaturii Române

Cronograful poate fi admirat de către ieşeni la Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul“ (Casa cu arcade), în perioada 1-30 septembrie, de marţi până duminică, în intervalul orar 10.00-17.00, alături de alte obiecte şi expoziţii.

Lucrarea are, pe lângă vechimea şi va­loarea sa istorică, şi o poveste inedită. Conform muzeografului Liviu Apetroaie, cronograful a fost descoperit de către Mihai Eminescu în una dintre vizitele sale la Iaşi din 1874, lucrarea aflându-se în biblioteca bisericii de la Mânăstirea „Trei Ierarhi“.

„Volumul acesta avea să-i fie aproape până la ultimul rând pus pe hârtie, căci el îi dădea sursa unor înscrisuri memorabile, care, prin însumarea etapelor de istorie universală, dădeau seamă de preocupările sale profunde. Memento mori – Panorama deşertăciunilor e vasta construcţie lirico-filosofico-istorică pe care Eminescu o lasă generaţiilor de mai târziu scriind despre cele ce fuseseră de la începuturile lumilor, cum consemnează Cronograful din lada sa de manuscrise şi cărţi de care nu se despărţea nicăieri, oriunde ar fi pornit“, afirmă Liviu Apetroaie, care subliniază că şi Bătălia de la Rovine, subiect moment central în Scrisoarea III, este documentată din înscrisurile acestei cărţi.

De asemenea, cronograful ar fi fost folosit de Eminescu pentru documentarea şi a altor imagini istorice.

Lucrarea de epocă a fost realizată de copistul Iane Logofătul, la 1757, a fost scrisă pe hârtie manuală, cu cerneală, în limba greacă, cronograful fiind legat în coperte de lemn. Astfel de lucrări erau foarte rare şi foarte valoroase, până la impunerea altor studii de specialitate şi răspândirea tiparului.