Cum arată balanţa de putere în Nord după aderarea Suediei şi Finlandei la NATO

Odată cu aderarea Finlandei şi acum a Suediei, situaţia strategică din regiunea Mării Baltice şi flancul de nord al Alianţei militare occidentale se schimbă radical: Alianţa îşi închide golul de apărare pe importanta rută de transport maritim din nord, lăsând Rusiei un acces limitat şi puţin spaţiu de manevră în cazul unei confruntări directe.

De când Rusia a invadat Ucraina în urmă cu doi ani, o serie de incidente importante care au implicat conducte şi cabluri submarine în Marea Baltică au transmis NATO semnale de alarmă cu privire la vulnerabilităţile sale din regiune. Săptămâna aceasta, NATO a lansat un exerciţiu de apărare a teritoriului nordic nou extins, cu peste 20.000 de soldaţi din 13 naţiuni luând parte la exerciţii în regiunile nordice ale Finlandei, Norvegiei şi Suediei.

Atât Finlanda, cât şi Suedia au avut un parteneriat de lungă durată cu NATO, fiind implicate în exerciţii şi schimb de informaţii, dar apartenenţa oficială le va permite să fie pe deplin integrate în planurile de apărare ale alianţei. „Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO oferă un scut neîntrerupt de la Marea Baltică la Marea Neagră şi va spori şi mai mult planificarea apărării şi cooperarea în regiunea nordico-baltică”, a declarat un oficial NATO pentru Euractiv.

„Suedia aduce capabilităţi avansate, inclusiv o industrie de apărare de înaltă tehnologie, avioane de luptă, corvete navale şi submarine concepute special pentru Marea Baltică”, a adăugat oficialul. Spre deosebire de majoritatea ţărilor europene, Finlanda nu a încetat să cheltuiască pentru armată după încheierea Războiului Rece, în timp ce Suedia a restabilit recrutarea în 2017, care se aplică atât bărbaţilor, cât şi femeilor. Ambele ţări aduc, de asemenea, atuuri semnificative în ceea ce priveşte apărarea aeriană, forţele terestre şi capacităţile navale.

Vezi mai multe detalii pe cursdeguvernare.ro