Despre competitivitatea digitală a României

Săptămâna trecută, am participat la Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi la lansarea proiectului „Performanţă prin digitalizare în regiunea Nord-Est”, prilej cu care am prezentat o serie de date statistice care descriu nivelul de competenţe digitale ale populaţiei din România. Să începem cu o perspectivă comparativă: România digitală în context european. Aşa cum ştim cu toţii, la nivelul Comisiei Europene există o preocupare aproape obsedantă pentru creşterea competenţelor digitale în rândul cetăţenilor. Nu există strategie, program de finanţare sau proiecte care să nu integreze într-un fel sau altul şi o componentă digitală, alături de nelipsita economie verde sau egalitate de gen.

Fiecare stat membru UE trebuie să aloce cel puţin 20% din cheltuilile prevăzute în planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) pentru digitalizare. Germania şi Austria conduc în topul alocărilor din PNRR pentru digitalizare cu 53%. România şi Suedia se plasează pe ultimul loc cu 20% din alocările din PNRR, cu precizarea că Suedia este demult avansată în acest domeniu. În timp ce 87% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au folosit internetul în mod regulat în 2021, doar 54% posedau măcar abilităţi digitale de bază. Ţările de Jos şi Finlanda sunt lideri în UE, în timp ce România şi Bulgaria sunt în urmă. O mare parte a populaţiei UE încă nu are competenţe digitale de bază, chiar dacă majoritatea locurilor de muncă necesită astfel de competenţe. Obiectivul propus pentru 2030 pentru Calea către Deceniul Digital este ca cel puţin 80% dintre cetăţenii europeni să aibă cel puţin abilităţi digitale de bază.

Din anul 2014, Comisia Europeană a elaborat un index al economiei şi societăţii digitale (Digital Economy and Society Index – DESI) prin care monitorizeză şi evaluează progresele statelor membre în acest demeniu, publicând rapoarte anuale care inclus şi profiluri de ţară. Raportul DESI 2022 arată că majoritatea statelor membre au înregistrat progrese în domeniul competitivităţii digitale, mai puţin în implementarea tehnologiilor ce ţin de inteligenţa digitală (IA) şi Big Data. Însă multe state europene, printre care şi România, au restanţe grave la capitolul „competenţe digitale”. Ţările europene cele mai avansate pe calea digitalizării sunt Finlanda, Danemarca, Olanda şi Suedia. Alte ţări precum Italia, Polonia şi Grecia şi-au îmbunătăţit scorurile DESI în ultimii cinci ani prin dezvoltare unor investiţii cu finanţare europeană pentru creşterea competenţelor digitale şi a serviciilor online furnizate de companii şi administraţia publică. România este pe ultimul loc din cele 27 de state membre ale UE în ediţia 2022 a DESI. Slabele progrese în domeniul competitivităţii digitale arată că nu converge cu restul statelor europene. Ţara noastră rămâne în urmă pentru mai mulţi indicatori din categoria „capitalul uman”, având un nivel foarte scăzut de competenţe digitale de bază în comparaţie cu media UE. În ceea ce priveşte aspectele pozitive menţionate în Raportul DESI faţă de România se remarcă poziţiile înalte privind proporţia de femei specialişti în TIC la angajare (locul 2) şi absolvenţi TIC (locul 4) în UE-27.

Pandemia de COVID-19 a accelerat implementarea unor soluţii digitale în economie, educaţie, administraţie publică, comunicarea între cetăţeni. Companiile au crescut interacţiunea online cu clienţii pentru furnizarea rapidă a bunurilor şi serviciilor la domiciliul acestora. A comanda mâncare pe platformele digitale, adusă la reşedinţa persoanelor prin curierat, a rămas o tendinţă/ obişnuinţă şi după ce pandemia a fost declarată oficial ca fiind terminată. Mulţi dintre angajaţii care au fost nevoiţi să lucreze la distanţă (working remote) au preferat această modalitate de interacţiune cu angajatorul şi obiectul muncii şi după eliminarea restricţiilor sanitare. Munca la distanţă este încurajată şi în contextul reducerii cheltuielilor cu energia (electrică şi gaze) recomandată de CE şi oficiali ai statelor membre. Sunt universităţi europene care au optat deja pentru susţinerea cursurilor şi seminariile pe platformele digitale de învăţare pe tot parcursul sezonului de iarnă. În acest mod, costurile cu energia se transferă de la persoanele juridice (instituţii, companii, organizaţii) la persoanele fizice. Mulţi dintre cei care au experimentat lucrul de acasă, în compania propriilor copii care învăţau online, îşi aduc aminte nu numai de creşterea cheltuielilor la întreţinere (utilităţi, energie electrică, gaz), ci şi de momentele de tensiune când conexiunea la internet cu funcţiona, afectând părinţi şi copii deopotrivă. Însă, trebuie să luăm în considerare şi aspectele pozitive ale muncii la distanţă, măcar pentru cei care îşi permit să călătorează şi să lucreze din locuri exotice. O sesiune de programare urmată de scuba diving poate fi chiar tonică şi reconfortantă. A îmbina utilul cu plăcut este unul dintre visurile omului, iar tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor transformă acest vis în realitate.

Anual, Institutul Naţional de Statistică (INS) realizează o cercetare privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiei şi comunicaţii. Din ediţia 2022 a cercetării (datele fiind culese în 2021) aflăm că 80,8% dintre gospodăriile din România au avut acces la reţeaua de internet de acasă în creştere faţă de anul 2020 cu 2,6 puncte procentuale, 60,2% dintre acestea concentrându-se în mediul urban. Pandemia de COVID-19 a sporit interesul populaţiei din România pentru conectarea la internet şi accesarea online a unor servicii furnizate de platformele digitale comerciale sau publice. Gospodăriile cu copii în întreţinere prezintă o frecvenţă mult mai mare în ceea ce priveşte conectarea la internet: 98,8% din gospodăriile cu copii accesează internetul de acasă, faţă de numai 70,8% din totalul gospodăriilor fără copii în întreţinere.

În anul 2021, majoritatea persoanelor erau utilizatori curenţi, 94,3% dintre persoanele de 16-74 ani utilizând internetul în ultimele 3 luni anterioare anchetei, dintre care 82,3% folosesc această resursă cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, iar 15,6% cu frecvenţă săptămânală. Internetul a fost accesat pentru chestiuni care ţin de comunicare, în special participarea la reţele de socializare (82,0%), efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (76,3%), utilizarea mesageriei instant (64,5%), citirea online a ştirilor/ ziarelor/ revistelor (58,9%), căutarea de informaţii privind cumpărarea de bunuri sau servicii (52,2%) şi informaţii despre sănătate (47,9%).

Un procent de 86,8% dintre utilizatori au efectuat copieri sau mutări de fişiere (ex. documente, date, imagini, video) între foldere, dispozitive (de ex. prin intermediul e-mailurilor, Messenger, WhatsApp, USB, cablu sau pe cloud), 62,5% au descărcat sau instalat programe (software) sau aplicaţii şi 42,1% au indicat că au modificat setările software-ului, aplicaţiei sau dispozitivului (ex. setarea limbii, culorilor, mărimea textului, meniu). Elevii şi studenţii accesează internetul mai ales pentru participarea la reţele de socializare (93,1%) şi pentru efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (90,9%). A avea conexiune la internet de acasă, telefoane inteligente, laptop-uri şi alte astfel de device-uri pentru conectare şi accesare online nu înseamnă neapărat că eşti competent digital. Până la utilizarea unor aplicaţii informatice (ex. Internet Banking, servicii publice online), programe (XLSTAT, SPSS, Eviews), limbaje de programare (R, Python), data mining, artificial intelligence e un drum lung şi, se pare, anevoios pentru mulţi dintre tinerii din România.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi