Despre comportamentul investiţional al indivizilor

Comportamentul investiţional al persoanelor este influenţat de situaţia socio-economică individuală, dar este determinat şi de alţi factori precum cei politici, instituţionali şi culturali. Unele studii au dorit să identifice dacă „moştenirile” istorice, precum existenţa unui sistem politic opresiv sau apartenenţa la un imperiu, pot avea încă un impact asupra instituţiilor formale, dar şi asupra mentalităţilor, obiceiurilor şi credinţelor indivizilor, fapt care ar influenţa într-un anumit fel comportamentul investiţional. Studiile de specialitate au arătat că un şoc politic sau economic major influenţează comportamentele, atitudinile şi mentalităţile indivizilor, astfel indivizii îşi schimbă deciziile privind asumarea unor riscuri după ce au experimentat diferite perioade de crize economice.¹ Mai mult, persoanele care au trăit perioade de recesiune în tinereţe cred că succesul în viaţă depinde mai mult de noroc decât de efort şi sprijină mai multă redistribuire guvernamentală.²

Profesorii Ibrahim şi Galt arată într-un studiu privind România³ că nivelul de dezvoltare al pieţelor financiare şi al instituţiilor financiare reprezintă un important factor care influenţează decizia de a investi în acţiuni, deoarece accesul la aceste instrumente financiare depinde de nivelul de dezvoltare al instituţiilor specifice economiilor capitaliste. Capacitatea unei persoane de a fi proprietar într-o companie reprezintă o caracteristică ce face o diferenţă clară între economiile socialiste şi cele capitaliste, mai ales că urmărirea naturală a unui individ de a face bani este esenţa oricărui regim capitalist. Înfiinţarea unor astfel de instituţii financiare complexe, precum bursele de valori, reprezintă un aspect care a influenţat semnificativ tranziţia de succes a economiilor socialiste către capitalism. Dar trebuie să subliniem că înainte de sfârşitul regimului comunist majoritatea indivizilor din ţările est-europene nu ştiau nimic despre bursele de valori şi despre avantajele investiţiilor în instrumente financiare deoarece astfel de instituţii capitaliste nu funcţionau într-un sistem economic socialist. Astfel, reticienţa privind investiţiile în acţiuni şi aversiunea faţă de risc a indivizilor în ţările fost comuniste este mai mare. Studiile⁴ realizate la nivelul Germaniei după unificare evidenţiază o diferenţă majoră între germanii care au trăit în fosta republică socialistă comparativ cu cei din vest atât din perspectiva aversiunii faţă de risc, dar mai ales din perspectiva comportamentului investiţional.

Într-un studiu⁵ realizat la nivel european utilizând un chestionar la care au răspuns peste 17,000 de gospodării din 25 de ţări am studiat impactul modificărilor la nivel instituţional asupra comportamentului investiţional individual. Rezultatele obţinute sugerează că expunerea anterioară la sistemul comunist este asociată cu un nivel mai redus al investiţiilor financiare pe piaţa de capital în prezent. Cu cât o persoană a trăit mai mult într-un sistem socialist cu atât este mai mică probabilitatea realizării de investiţii pe piaţa de capital. Diferenţă care este determinată de educaţia, atitudinile şi stilul de viaţă în perioada comunistă. De asemenea, la nivelul persoanelor chestionate calitatea instituţională şi de guvernanţă slabă reprezintă o barieră importantă pentru investiţiile ulterioare în acţiuni sau în obligaţiuni.

Aceste rezultate ar putea constitui o explicaţie pentru atractivitatea încă foarte redusă în rândul românilor pentru investiţiile în instrumente financiare tranzacţionabile la bursele de valori, precum acţiunile şi obligaţiunile, şi preferarea plasării resurselor acumulate în active imobiliare precum case şi terenuri.

¹ Malmendier, U., Nagel, S. (2011). Depression Babies: Do Macroeconomic Experiences Affect Risk Taking? The Quarterly Journal of Economics, 126(1), 373-416.

² Giuliano, P., Spilimbergo, A. (2014). Growing up in a recession. Review of Economic Studies, 81, 787-817.

³ Ibrahim, G.E., Galt, V. (2002). Bye-bye central planning, hello market hiccups: institutional transition in Romania, Cambridge Journal of Economics, 26, 106-118.

⁴ Laudenbach, C., Malmendier, U., Niessen-Ruenzi, A. (2019). Emotional Tagging and Belief Formation – The Long-Lasting Effects of Experiencing Communism, American Economic Journal: Papers Proceedings, 109, 567-571.

⁵ Andries, A., Plopeanu, A., Sprincean, N. Institutional Determinants of Households’ Financial Investment Behaviour Across European Countries (December 10, 2021)

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi