Dodon Cupidon

Un prieten de la Chişinău îmi spunea odată cu năduf că Republica Moldova este precum maşina lui cumpărată acum 30 de ani din banii de la nuntă: are grijă de ea, o spală, o lustruieşte, îi face reviziile la timp, însă în fiecare lună se tot strică ceva, ba are probleme la direcţie, ba se arde semnalizarea, ba se încinge motorul când nu te aştepţi, ba nu vrea pur şi simplu să mai pornească.

În clipa în care în Republica Moldova vor exista simultan un Preşedinte de ţară pro-european, un guvern funcţional şi constructiv, o majoritate parlamentară care să vrea să gestioneze Legislativul în interesul oamenilor, dar şi un primar de Chişinău în stare să rezolve măcar problema canalizării care răbufneşte la cea mai mică ploaie, transformând străzile capitalei de peste Prut în Delta Mekongului, ei bine, abia în acel moment cred că trebuie să reflectăm cu atenţie dacă nu cumva se apropie fatidica zi a sfârşitului lumii. De ani şi ani de zile, Republica Moldova nu a avut nici măcar o săptămână în care toate instituţiile esenţiale ale statului, Preşedinţia, Guvernul şi Parlamentul, să funcţioneze sincronizat: ori toată puterea a fost a comuniştilor (epoca relelor lui Voronin), ori Preşedinţia şi Guvernul colaborau într-un proiect pro-european, dar Legislativul a dat toate lucrurile peste cap (epoca relelor lui Plahotniuc) ori un Guvern pro-european s-a lovit de sabotajul Preşedinţiei şi al Parlamentului (epoca relelor lui Dodon). Aşa că faptul că astăzi, 19 februarie 2021, Maia Sandu (Preşedintele pro-european al Republicii Moldova) este pusă în situaţia de a încerca să salveze o corabie cu velele rupte în lipsa unui Guvern şi a unui Parlament funcţional nu trebuie să mai fie o surpriză pentru nimeni. Aproape că se încadrează în normalitatea politică de peste Prut.

Fiind captivii unui Parlament eminamente ostil, moştenire a maşinaţiunilor politice ale fugarilor infractori Vladimir Plahotniuc şi Ilan Şor, Maia Sandu şi liderii partidelor pro-europene joacă totul pe cartea alegerilor anticipate, lucru dorit, de altfel, şi de cea mai mare parte a alegătorilor de peste Prut în speranţa unei resetări a actualei clase politice încă dominante. Socialiştii lui Igor Dodon s-au pomenit în acest moment în plină dilemă a măgarului lui Buridan: pe de o parte declară şi ei că îşi doresc alegeri anticipate (dar asta ar însemna să fie de acord cu agenda Preşedintelui Maia Sandu şi a pro-europenilor, plus riscul pierderii influenţei politice din Parlament). Pe de altă parte, însă, socialiştii mai că ar cocheta cu ideea de a forţa numirea unui nou Executiv loial lor, numai că acest lucru iar este riscant, guvernarea în plină criză pandemică şi economică urmând să lase multe cicatrici peste ceva timp. Aşa că, fideli principiului învăţat de la Kremlin „dacă nu ai o soluţie, măcar încurcă-i pe ceilalţi”, socialiştii lui Dodon încearcă să omoare două păsări cu o singură piatră, lansând în spaţiul public ideea unui guvern hibrid care să ofere funcţii în Executiv şi mai multor politicieni pro-europeni şi care să fie votat de către majoritatea formată în acest moment din socialişti şi locotenenţii lui Plahotniuc. 

Ieşit serios şubrezit din confruntarea electorală prezidenţială, pierdută la scor în faţa Maiei Sandu, Igor Dodon trăieşte în continuare în realitatea paralelă a canalelor social media, nefiind zi în care să nu apară dându-şi cu părerea ori arătându-le tuturor cât este de vrednic, în vloguri, pe Facebook ori cine mai ştie pe unde. Înotând la copcă, în vizite „de lucru” în teritoriu, ori cu familia la Teatrul Balşoi, Igor Dodon este omniprezent pentru cine are timp şi chef să îl urmărească. Acum câteva zile chiar a apărut filmat „întâmplător” în propria-i curte când, cu pantofii proaspăt daţi cu cremă şi cu pantalonii călcaţi la o dungă exemplară, simula că dă cu lopata pentru a curăţa zăpada. Ce-i drept, persoana care a postat filmarea „accidentală” nu s-a mai chinuit să o şi editeze, drept pentru care, în momentul în care fostul Preşedinte icnea mai tare în lupta cu nămeţii, toată lumea a putut să o audă şi pe soţia sa care îi spunea de undeva, de prin curte: „Lasă, Igor, o să rânim noi! Maladeţ, se simte o mână de gospodar!”.

Fostul Preşedinte al Republicii Moldova apare chiar şi în rol de Cupidon, mijlocind căsătoria dintre tânărul Gheorghiţă, originar din Republica Moldova, cu tânăra Violeta, originară din Rusia, eveniment care era cât pe ce să nu mai aibă loc din cauza restricţiilor de circulaţie impuse de pandemia COVID. Doar că „în urma implicării mele în calitate de Preşedinte al ţării, în luna noiembrie, anul trecut, Violeta a primit permisiunea de a veni în Republica Moldova, iar tinerii tocmai au oficiat cununia civilă şi cea religioasă”, ne-a liniştit Igor Dodon. 

Considerând în lumea sa virtuală că este în continuare Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon şi-a făcut timp între două like-uri şi share-uri să-şi însuşească şi vreo 40 de obiecte din cele 100 înscrise în Registrul cadourilor protocolare de la Preşedinţie. Rând pe rând o pereche de ochelari cu ramă de aur, tacuri de biliard, dar şi un set de birou similar cu cel deţinut de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, au dispărut din locul în care erau depozitate, conform ziariştilor de la Chişinău.

Totul părea să fie bine şi frumos pentru favoritul Kremlinului de la Chişinău până când, într-o bună dimineaţă, Igor Dodon a trăit aceeaşi dramă precum Floricica Dansatoarea de la noi acum câţiva ani, ori ca Donald Trump, cu puţin timp în urmă: „Sunt cazuri în care îmi dispar like-uri la diferite postări pe care le-am publicat pe reţelele de socializare! Aţi văzut ce s-a întâmplat în SUA, când a fost blocat fostul Preşedinte. Reţelele de socializare au devenit un instrument aflat în mâna unor anumite forţe!” 

Pentru că domnul Zuckerberg, la fel ca şi în cazul doamnei Floricica Dansatoarea, nu a părut impresionar şi nu i-a dat „laicurile” înapoi, Igor Dodon a pornit vertiginos într-o ofensivă de a-şi câştiga noi adepţi şi aprecieri, aşa că după o investiţie în sponsorizări pe social media s-a „învrednicit” cu încă vreo 8.000 de noi urmăritori, ce-i drept din India, dar asta nu mai contează, important este să dea bine la total.

Şi dacă tot vorbeam despre doamna Floricica Dansatoarea, se pare că domnul Dodon mai are ceva în comun şi cu o altă personalitate din România, domnul Victor Viorel Ponta: conform presei de la Chişinău, fostul Preşedinte al Republicii Moldova a obţinut în 2002 titlul de Doctor în Economie după ce a plagiat „cu neruşinare” pasaje întregi din cel puţin două lucrări scrise – ironia sorţii – de către doi autori români: „Bursa”, de Ioan Popa (1993) şi „Tranzacţii bursiere”, de Mihaela Gradu (1997). 

Din păcate pentru el, Igor Dodon trebuie să înţeleagă că nu te poţi pune nici cu presa, nici cu dorinţa de schimbare a alegătorilor de peste Prut.