Caută 
4 MIN
La finele unui proces delicat, pentru care justiţia ieşeană a avut nevoie de cinci ani pentru a ajunge la o concluzie, judecătorii ieşeni au tranşat şi nu prea soarta medicului Carmen Dorobăţ. Managerul Spitalului de Boli Infecţioase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită şi complicitate la luare de mită, însă nu a mai primit interdicţia de a ocupa demnităţi publice, aşa cum stabilise prima instanţă. Doar Carmen Dorobăţ a avut parte de acest tratament judiciar, soţul ei primind această interdicţie. Mai bine de două luni au cântărit judecătorii de la Curtea de Apel Iaşi sentinţa de ieri, timp în care unul dintre ei s-a îmbolnăvit. Legea prevede că un contract de management al unui director de spital încetează dacă acesta este condamnat definitv pentru corupţie. Nu este clar până la această oră dacă se va aplica în acest caz.
Acuzaţiile de luare de mită imputate încă din 2015 medicului infecţionist Carmen Dorobăţ au fost confirmate definitiv, ieri, de un complet de judecători de la Curtea de Apel Iaşi. Managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare, fiind găsit vinovat de luare şi complicitate la luare de mită. Spre deosebire de prima instanţă, care stabilea în 2019 că Dorobăţ a primit mită direct de la 55 de studenţi şi a fost complice la primirea de către soţ a unor foloase necuvenite de la 67 de studenţi, judecătorii de la Curtea de Apel Iaşi au înlăturat, potrivit unor surse judiciare, presupusele şpăgi primite de la doi studenţi. 110 studenţi, aşadar, a considerat Curtea de Apel, au oferit mită soţilor Dorobăţ, în anii 2014-2015, suma totală de 12.200 de euro, care a fost confiscată.
Marea diferenţă faţă de sentinţa primei instanţe este pedeapsa complementară şi cea accesorie stabilită. În 2019, Tribunalul îi interzicea lui Dorobăţ “dreptul de a exercita funcţia de cadru didactic în sistemul public din România şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public". Ieri, Curtea de Apel Iaşi a modificat pedeapsa complementară şi i-a interzis medicului “dreptul de a ocupa funcţia de cadru didactic în învăţământul public şi privat" pe o perioadă de cinci ani. Soţul infecţionistei, Gheorghe Dorobăţ, care a fost condamnat tot ieri la 2 ani şi 3 luni de închisoare rămas, definitiv, cu interdicţia de a ocupa funcţii de conducere publice.
Ce se întâmplă în continuare
Carmen Dorobăţ a avut o reacţie publică laconică pe subiectul condamnării de ieri: “Am luat act de decizia justiţiei, sigur, cu tristeţe. Cu aceeaşi sinceritate voi sta la dispoziţia pacienţilor ca şi până acum, cu aceeaşi implicare, în momentele acestea de pandemie".
O reacţie similară a avut şi avocatul ei, Răzvan Cardoneanu: “Am luat act cu mâhnire de hotărâre, care este contrară celor susţinute de noi în apel. Aşteptăm comunicarea minutei şi a hotărârii".
În lipsa unei interdicţii judiciare explicite, soarta de manager a lui Dorobăţ se poate decide în Consiliul de Administraţie în funcţie de legile în vigoare. Legea privind reforma în domeniul sănătăţii, completată în 2018, arată când încetează contractul de management: „când printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea managerului pentru săvârşirea unei infracţiuni contra statului sau contra autorităţii, infracţiuni de corupţie şi de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei“.
Motivarea primei instanţe
Conform deciziei primei instanţe, însuşită aparent aproape în totalitate de instanţa de control judiciar, probele cele mai importante din acest dosar au fost declaraţiile a zeci de studenţi care a precizat în instanţă că ar fi dat mită. Unii au catalogat oferirea de foloase necuvenite pentru promovarea exemenelor ca fiind "o cutumă".
Judecătorul care i-a condamnat pe soţii Dorobăţ susţine că probele de la dosar "confirmă fără dubiu" săvârşirea faptelor de către cei doi doctori. Magistratul pune accent pe faptul că doctoriţa Dorobăţ nu a comunicat rezultatele probelor practice susţinute de elevi dintr-un interes obscur, respectiv pentru a primi mită. "Practica nerespectării procedurii de evaluare şi comunicare a notelor de la această probă era cunoscută de studenţii de la colegii din anii superiori, fiind un aspect ce rezultă din probe, respectiv din documente UMF, şi declaraţiilor martorilor studenţi audiaţi în cauză, modalitatea aleasă de inculpată, de comunicare a fiecăruia în parte a rezultatului la proba practică, reprezentând un pretext pentru ca studentul să se prezinte la biroul acesteia pentru a-i înmâna suma de bani, fiind cunoscut de către aceştia că remiterea sumei de bani înainte de aflarea rezultatelor finale era o garanţie atât a promovării examenului respectiv, cât şi a obţinerii unor note mari, unora dintre studenţi fiindu-le necesară o notă mare pentru păstrarea locului bugetat", se arată în motivarea obţinută de ziar.
În acelaşi document include şi mărturia medicului infecţionist de la proces: "Acest ansamblu de evenimente a fost o activitate organizată ca să folosesc cuvintele martorului sub acoperire, probabil pentru că era an electoral la UMF şi aceste evenimente s-au petrecut la două săptămâni şi după ce eu am fost sunată şi de preşedintele CJ de la acel moment mi-a zis că profesoara Azoicăi nu mai putea candida la funcţia de rector şi să mă gândesc în acest sens. (…) Demisia din UMF a mea şi a soţului meu a venit odată cu cea a prof. Astărăstoae şi a determinat o rană de nereparat, şi m-am decis să nu mai învăţ nimic şi pe nimeni. Alergau medicii rezidenţi la vizite pentru a prinde ceva din ceea ce eu spuneam, şi atunci am zis că ar fi nedrept să nu îi învăţ, şi am continuat să scriu cărţi."
Îți recomandăm
