Duduie Duden-ul

Articolul apărut pe meedia.de (15.03.21) se referea la critica, în cadrul emisiunii Mittagsmagazin (care e găzduită în cursul zilelelor lucrătoare alternativ de ARD şi ZDF, posturile publice germane nr. 1 şi nr. 2) a discuţiilor despre gen. Iată titlul (un citat din interviul cu tânăra reporteriţă Julia Ruhs de la Bayerischer Rundfunk (BR, postul tv public bavarez): „Viele junge Frauen sind gegen das Gendern”. Pe româneşte: „Multe femei tinere sunt împotriva…”

Mda, aici e aici! Cum să traduci verbul nou substantivizat Gendern? „Gendereală” (evident, pe linia engleză)? Sau să românizezi ceva de genul: „genuire”/ „genuială” (de la a genui, cum ar veni)?

Adevărul este că limba germană e foarte deschisă şi productivă în materie de integrare a cuvintelor din alte limbi (desigur, majoritatea covârşitoare din limba engleză): adaugi un sufix precum -n şi gata verbul: power + n = powern, gender + n = gendern. Verbe care, de altfel, au şi intrat deja în Duden, dicţionarul standard al limbii germane.

Dar să revin la interviul luat tinerei jurnaliste în devenire (ea făcând un voluntariat la BR), interviu precedat de o punere-n cadru a discuţiei de către intervievatorul Ben Krischke.

Zice el în prezentare: „Genuirea a devenit o temă ultra-politică. Unii văd în ea un pas important pentru a oferi minorităţilor mai multă vizibilitate. Alţii o consideră urâtă, inutilă şi parte a unei politici identitare faţă de care se poziţionează la fel de critic. Şi cum se-ntâmplă în vremuri ca astea, în mediile sociale se constată o lipsă cel puţin în ce priveşte cumpătarea şi obiectivitatea. Cine-i împotriva genuirii, e considerat de unii pe reţelele sociale în cel mai bun caz rămas în urmă, în cel mai rău «populist de dreapta». Cine-i pentru, spun ceilalţi, distruge limba germană şi vrea să supună populaţia unei spălări pe creier.”

Cert este că în grafia limbii germane s-a ajuns la un fel de „Război ale stelelor” (Spiegel), tendinţa însă fiind clară, dacă şi un constructor auto mare precum Audi a anunţat că pe viitor va vorbi nu doar de Audianer (posesorii de, fanii Audi) , ci de Audianer*innen, *+ innen fiind formula care include şi femeile.

Oricum, tânără Ruhs ar fi obţinut pentru comentariul ei anti-„genuire” de doar 84 de secunde în câteva zile aproape 8000 de likes pe contul Twitter al emisiunii în cauză, peste 1600 de reacţii (comentarii) şi cam la fel de multe şi pe contul personal de Twitter, iar followerii ei s-au multiplicat până spre 5000!

Din interviul propriu-zis ar fi de reţinut ideea că Julia Ruhs consideră „gendereala” (o să tot schimb cuvântul, dacă tot nu există încă, din câte ştiu…) o intervenţie forţată asupra limbii, deci ceva nenatural: „În mod normal, limba doar nu devine mai complicată, atunci când se schimbă, ci mai degrabă se simplifică. În cazul gendern-ului se-ntâmplă opusul.”

Printre altele, reporterul Meedia a întrebat-o şi dacă nu cumva a fost trimisă „la înaintare” întrucât colegii ei mai în vârstă n-ar avea curajul să fie anti-„genuire”?

„Cred că această temă cere cumva să fie comentată de-o jurnalistă tânără. Oricărui coleg mai în vârstă, mai ales dacă-i bărbat, i s-ar nega în climatul actual de discurs dreptul de-a se pronunţa asupra temei – pentru că-i prea în vârstă sau pentru că în calitate de bărbat oricum nu-i lovit de această limbă presupuselea discriminatoare.”

Ruhs a mai subliniat faptul că pentru mulţi cunoscuţi de-ai ei ar fi greu de înţeles de ce s-ar ocupa lumea de teme atât de secundare precum „genuiala”, ceea ce i-ar arăta o dată-n plus „în ce bulă academică se derulează această dezbatere şi cât de repede se loveşte discuţia asta de perplexitate la o mare parte a oamenilor”.

Apropo de intervenţia forţată asupra limbii, spre ruşinea mea, eu unul am aflat abia anul acesta că redacţia Duden a scos anul trecut o ediţie nouă, actualizată a dicţionarului limbii germane. Cum am aflat? Urmărind emisiunea de satiră politică „Nuhr im Ersten” (Doar pe ARD), titlu-joc de cuvinte, de vreme ce realizatorul emisiunii e cabaretistul Dieter Nuhr, iar nur fără h înseamnă doar.

Nu mică mi-a fost mirarea să aflu că în varianta online au fost dublate mai toate substantivele existente care desemnează persoane, profesii, meserii etc. cu varianta feminină. Cum ar veni, de-acum există intrări separate de la Albanerin (albaneză) până la Zwergin (pitică). De ce? Păi, să nu se simtă discriminate femeile, nu? Mda, ce să vezi: dicţionarele româneşti sunt, deci, mai „progresiste”, câtă vreme ele dau din start şi terminaţia feminină (acolo unde-i cazul): răufăcător, – oare. Ei bine, în Duden, apărea doar Bösewicht. Acum apare, desigur, şi Bösewichtin. Problema e că Bösewicht e aproape arhaic, iar eu unul în viaţa mea n-am întâlnit vreodată cuvântul Bösewichtin!

Apoi, bineînţeles că verbul gendern şi substantivul das Gendern sunt la locul lor. Că doar se spune clar în prezentarea noii ediţii cum că unul dintre obiectivele redacţiei este de-a oferi inclusiv Hinweise zum geschlechtergerechten Sprachgebrauch (îndrumări pentru uzul corect al limbii în privinţa genului).

Problema este – şi discuţia, evident, s-a şi pornit – că dicţionarul Duden (prin redactorii săi şi, desigur, prin redactoriţele sale), urmând cumva tendinţele „genderelii” generale din mass media şi din sfera culturală, nu mai oglindeşte doar evoluţia naturală a limbii, ci, aşa cum a punctat şi Julia Ruhs, forţează schimbarea limbii. Pe scurt, a devenit activist de partid. Cum care partid? Partidul Limbii Germane Corecte Politic.

Michael Astner este poet, traducător şi publicist