Educaţia timpurie

joi, 08 iulie 2021, 01:50
1 MIN
 Educaţia timpurie

Evaluarea naţională pentru elevii clasei a VIII-a şi a examenul naţional de bacalaureat reprezintă în fiecare an un bun prilej pentru evaluarea calităţii educaţiei în România. Din păcate de cele mai multe ori aceste analize se axează pe rezultate (efecte) şi nu pe cauze (factorii determinanţi). Problemele din sistemul de educaţie reflectă un nivel ridicat de inechitate în cadrul sistemului educaţional. Şcolile din mediul rural şi din regiunile dezavantajate economic suferă de pe urma unei precarităţi a ofertei educaţionale, dar şi a infrastructurii.

O problemă specifică României este accesul (prea) limitat la educaţia timpurie. Conform sondajului realizat de Uniunea Europeană privind veniturile şi condiţiile de viaţă (European Union Statistics on Income and Living Conditions – EU-SILC), în România mai puţin de 1 din 6 copii de 0-3 ani au acces la programe organizate de educaţie timpurie, procent care plasează ţara noastră pe una din ultimele poziţii la nivelul Uniunii Europene. Pentru a îmbunătăţi calitatea educaţiei (preuniversitare şi universitare) ar trebui să începem cu educaţia timpurie pentru copiii de la naştere la 6 ani.

Studiile au arătat că dezvoltarea timpurie influenţează în mod direct rezultatele sociale, de sănătate şi economice atât la nivel individul, cât şi la nivelul întregii societăţi. O educaţie timpurie inadecvată sau inexistentă creează deficite de abilităţi şi aptitudini care scad pe termen lung determină o creştere a costurilor sociale şi o reducere a productivităţii.

James Heckman, profesor de economie la Universitatea din Chicago, laureat al Premiul Nobel pentru economie în 2000 şi expert în economia dezvoltării umane, pornind de la faptul că inteligenţa şi abilităţile sociale sunt dezvoltate la o vârstă fragedă şi că ambele sunt esenţiale pentru succes, a dezvoltat o teorie (The Heckman Equation) în care arată că investiţiile în educaţia timpurie produc cele mai mari rentabilităţi la nivelul capitalului uman. Această teorie susţine faptul că autorităţile trebuie să: 1) majoreze investiţiile în resursele educaţionale şi de dezvoltare pentru familiile defavorizate, astfel încât să ofere acces egal la o dezvoltare umană timpurie de succes pentru toţi cetăţenii; 2) faciliteze dezvoltarea timpurie a abilităţilor cognitive şi sociale la copii de la naştere până la vârsta de cinci ani prin crearea şi dezvoltarea de programe; 3) susţină dezvoltarea timpurie printr-o educaţie eficientă până la maturitate. Aceste acţiuni vor genera un câştig sub forma unei resurse umane mai capabilă, mai productivă şi mai valoroasă, care va putea genera o dezvoltare sustenabilă a societăţii şi a economiei.

Din fericire, educaţia timpurie a devenit o prioritate şi pentru autorităţi astfel în cadrul Proiectului „România Educată” sunt propuse o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi calitatea educaţiei timpurii, pentru a oferi un nivel adecvat de acces, dar şi pentru a reduce inechitatea din sistemul educaţional, precum creşterea finanţării alocate educaţiei timpurii, dezvoltarea unei abordări integrate privind educaţia timpurie pentru diverse segmente de vârstă; dezvoltarea unui curriculum pentru educaţia timpurie şi Dezvoltarea formării continue a personalului din educaţia timpurie. De asemenea, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă se propune dezvoltarea unui sistem de servicii de educaţie timpurie pentru copii de la naştere la 6 ani, unitar, incluziv şi de calitate.

Vom vedea dacă aceste propuneri vor fi implementate efectiv sau vor rămâne doar la nivel declarativ. Dezvoltarea timpurie adecvată a fiecărui copil constituie o premisă pentru succesul viitor în şcoală, carieră şi viaţă. Neimplementarea unor măsuri care să stimuleze dezvoltarea timpurie a copiilor va genera, pe termen mediu şi lung, abandon şcolar, sănătate precară a populaţiei, sărăcie şi criminalitate ridicată, ceea ce va duce la costuri economice şi sociale mult mai mari decât investiţiile necesare pentru a asigura la nivel naţional o educaţie timpurie adecvată.

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii