Efect îmbătător până la moarte: ţigara electronică

În SUA, ştirile în serie din ultimele luni despre decesele şi îmbolnăvirile subite ale „fumătorilor” electronici au creat panică şi discuţii aprinse. Date recente de pe siteul Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (Centers for Disease Control, CDC – instituţie federală din cadrul Departamentului de Sănătate Publică şi Servicii Sociale din SUA) arată un număr de 2172 de îmbolnăviri în rândul fumătorilor electronici, cifră actualizată pe 13 noiembrie. Datele reflectă situaţia colectată din 49 de state şi teritorii. 70% din pacienţi sunt bărbaţi, iar 79% sunt sub 35 de ani. 40% din pacienţi sunt în intervalul de vârstă 18-24 de ani. Raportul include 42 de decese, iar investigaţia continuă. Cât priveşte cauza posibilă a acestor afecţiuni pulmonare, CDC a publicat că vitamina E acetat este indubitabil un element comun în toate cazurile de îmbolnăvire analizate. Vitamina E acetat poate fi folosită ca aditiv şi element de coagulare. Deşi inofensivă dacă e absorbită digestiv, vitamina E acetat e periculoasă dacă e consumată prin inhalare. În 82% din cazuri în care vitamina E a fost depistată, ţigările conţineau THC, un compus esenţial al marijuanei. Prin urmare, CDC avertizează consumatorii să nu folosească ţigări cu THC. Instituţia prezintă cifre privind evoluţia crizei îmbolnăvirilor, care a atins un vârf în jurul datei de 15 septembrie. Explică pas cu pas acţiunile luate pentru a avea situaţia sub control. Planul de acţiune în special merită analizat de cei din domeniul public, ca model de informare a opiniei publice şi de gestionare a unei crize. Şi recomandă populaţiei să nu folosească ţigări electronice, în mod deosebit să nu cumpere produse din surse nereglementate ori informale (precum prieteni, surse, dealeri) şi să nu adauge substanţe folosite la inhalare. CDC explică pericolul inhalării vitaminei E acetat şi recomandă oricărei persoane care dezvoltă simptome respiratorii să consulte imediat un medic.

Criza victimelor vapingului a provocat un soi de isterie, iar faptul că acest nou viciu, precum şi victimele sale, penetrează mai cu seamă vârsta tinerilor şi adolescenţilor contribuie probabil la o justificată exacerbare de intensitate a percepţiei publice. CDC indică o creştere graduală continuă a consumului de produse nicotinice fără fum. Însă vapingul nu include doar nicotină, ci şi THC, compus al marijuanei. Oferta de arome creşte plăcerea şi accentuează dependenţa, făcând vapingul atractiv chiar pentru copii! Cercetările arată că vapingul produce o dependenţă chiar mai mare decât fumatul. 20% din elevii de liceu şi 5% din şcolile gimnaziale consumă ţigara electronica în SUA, un procent de-a dreptul înfricoşător, ţinând cont de riscurile încă necunoscute ale inhalării. Centrul pentru Controlul şi Prevenirea îmbolnăvirilor (CDC) descurajează categoric vapingul şi susţine că s-au descoperit minim 28 de substanţe cancerigene în aceste produse insuficient testate şi cercetate.

La polul opus, susţinătorii vapingului provin din rândul industriei şi comercianţilor, dar şi din rândul programelor de combatere a fumatului. Poate părea surprinzător că astfel de centre, multe din zona academică nu combat radical vapingul, ci dimpotrivă. Universitatea Duke – ca multe altele – e un tobacco free campus de foarte mulţi ani. Asta înseamnă că fumatul nu e permis pe teritoriul de sute de hectare al instituţiei. Angajaţii care se expun public sunt puţini şi îşi caută colţuri izolate, la ieşirea din parcările subterane, de exemplu, pe alei care dau în stradă şi sunt teren public sau la graniţă. Cine nu cunoaşte istoria Universităţii Duke va fi probabil cu atât mai surprins să afle că a fost fondată şi sprijinită financiar de magnaţi ai industriei tutunului din Carolina de Nord, începând cu familia Duke. Cu toate acestea, după ce tutunul a căzut în dizgraţie, Duke University a aderat la noul standard. Programul de combatere a fumatului din cadrul Centrului Medical al universităţii, care conduce programe de descurajare a fumatului şi studiază orice substitute ale acestuia, vede în vaping o oportunitate. Când criza deceselor şi infecţiilor în rândul consumatorilor de vaping era în toi, la Duke s-a organizat o conferinţă cu tema Vapingul – criză sau oportunitate ratată? – cu un titlu incitant pentru unii, aproape supărător pentru alţii. Dr. Jed Rose, implicat în cercetările pe teme de tutun de 40 de ani şi unul din pionierii plasturelui nicotinic, susţine eficacitatea ţigării electronice, de departe cel mai bun substitut al ţigării clasice, mult mai bună decât plasturele pe care l-a inventat. Aşadar, un fumător se poate lăsa mai uşor de fumat tutun dacă inhalează din pixul vaporizator decât dacă îşi aplică un Nicoderm pe piele. Însă studiile arată că ţigara electronică devine un viciu alternativ, nu unul de tranziţie spre statutul de ne-fumător ori ne-vaper. Evident, asemănarea sub aspect comportamental (pufăirea şi inhalarea) explică succesul vapingului. Jed Rose consideră că chiar în scenariul pesimist, când ţigara electronică se va dovedi mai nocivă decât s-a crezut iniţial, dacă toţi fumătorii de tutun ar trece la inhalarea de vapori, multe vieţi ar fi salvate prin comparaţie cu decesele cauzate de tutun. Un coleg de-al lui Rose, Jim Davis, medic şi director la Duke Center for Smoke Cessasion, argumentează că, potrivit estimărilor, morbiditatea cauzată de vaping ar fi doar 5-10% din cea cauzată de ţigara combustibilă! Cei doi sunt de acord că în prezent, cercetările asupra riscurilor sunt insuficiente, însă chiar şi aşa, o înlocuire a fumatului combustibil cu moderna ustensilă vaporizantă ar inversa – spun ei – statisticile.

Ambele tipuri de argumente, pro şi contra, sunt extrem de pertinente. Perspectiva şi standardele sunt diferite. Centrul de Prevenire a Îmbolnăvirilor (CDC) veghează la sănătatea publică şi are datoria de a avertiza asupra unei situaţii în care posibilele riscuri pot întrece beneficiile. Standardul folosit de CDC nu este fumătorul bolnav, ci nefumătorul sănătos care adoptă vapingul, îşi riscă viaţa în necunoştinţă de cauză şi în condiţiile unei pieţe nereglementate suficient. Reglementarea pieţei e un punct cheie şi în argumentaţia pro-vaping. Iar asta deoarece majoritatea victimelor au folosit piaţa neagră, nu magazinele autorizate. Aşadar, dacă piaţa va fi sigură, va fi vapingul sigur? Mai sigur, da, cu siguranţă. Însă nimeni nu ştie cu cât. Chiar dacă vapingul se va dovedi mult mai puţin nociv decât fumatul, problema sa cea mai mare este potenţialul infinit mai mare de dependenţă şi atracţia în rândul copiilor şi adolescenţilor. Dacă toţi fumătorii combustibili ar fi de mâine vaperi, iar procentul consumatorilor ar rămâne egal cu al fumătorilor, poate că media de viaţă ar creşte la nivel global. Dacă însă vapingul se va extinde asupra tututor segmentelor de vârstă, precum telefoanele şi computerul, vom avea o altă poveste, al cărei final nu îl cunoaştem şi poate că nu o să ne placă.

Emilia Chiscop a absolvit un master în politici de dezvoltare internaţională la Duke University unde, în prezent, este Scientific Integrity Associate în cadrul Duke Office of Scientific Integrity