Caută 
1 MIN
Dacă, în discursul publicistic, termenul prăpăd, asupra căruia ne-am oprit în articolul precedent, este asociat cu precipitaţii excesive şi, preferenţial, cu fenomenele care, agravant, cel puţin pe la noi, le însoţesc („furtună“, „vijelie“ etc.), explozia şi familia, măcar de rutină, par a fi mai… democratice, puţine fiind cuvintele dintr-un enunţ şi sintagmele care, în cauză, s-ar dovedi, vorba preţiosului, „mai puţin frecventabile“.
* Să ne-nţelegem, mai întâi, sigur că avem ocazia să ne confruntăm şi cu explozii propriu-zise, respectiv cu verbul numind ceea ce în dicţionare este definit drept o „reacţie chimică sau fizică foarte rapidă, violentă, însoţită de efecte mecanice, sonore, termice, luminoase etc.“, „provocate de descompunerea substanţelor explozive“ şi care reprezintă, cu alte cuvinte, „descompunerea violentă sub acţiunea căldurii sau a unui factor mecanic, degajând brusc căldură şi gaze sub presiune, care produc zguduituri, bubuituri puternice şi efectuare rapidă de lucru mecanic“ (minunate şi precise detalii, o dată ştiinţifice!). Iată doar câteva contexte satisfăcător evocatoare: „Din primele verificări efectuate a reieşit că explozia s-a produs ca urmare a acumulării de gaze“; „Cel puţin 6 români au murit într-o explozie la uzina chimică din…“.
* Cum şi ce fel? În situaţia de comunicare de faţă, dacă intervine ceva automat, acesta este adjectivul, sau cel puţin clasa lui. Cum poate fi o explozie? „Casă distrusă după o explozie PUTERNIC| – două persoane, rănite!“; „S-a auzit şi o explozie puternică. Foarte probabil că a explodat rezervorul autobuzului“. Intensitate se câştigă prin hiperbolice: „Explozie teribilă la Năvodari. Două victime“. Alte clase: /explozie/ terifiantă, devastatoare (la o benzinărie), catastrofală etc.
* Ce a mai născocit omul: „Turnul de evacuare a noxelor … a cărui demolare prin explozie dirijată a eşuat…“ (/romanialibera.ro/). Poate culmea spaimei este imaginată prezentându-se o distracţie hibernală: „nu ratez clipa când de sub balcon se aude o explozie infernală, se declanşează alarmele, chiuie căluşarii, cântă formaţiile ad-hoc de moşcrăciuni…“ (/books.google.ro/). O hiperbolă sui-generis marca Topârceanu: „De emoţie, în surdină, Sub un snop de bozie, O păstaie de sulcină A făcut explozie“.
* Mintea şi imaginaţia, după cum se ştie, nu au limite; putem ieşi relativ comod din convenţional, dat fiind că există şi explozii stelare, prima fotografie a unui asemenea super-eveniment fiind obţinută, după cum se susţine, de un amator într-ale astronomiei (/cunoastelumea.ro/). Iar curiozitatea ne poate împinge spre adâncuri: pe unii îi interesează şi „cum arată o explozie nucleară sub apă?“ (efectele sunt „devastatoare“; videoclip, „Adevărul“, 5 februarie 2014). Au devenit însă formule tehnice ale futurologilor sintagmele (tot ameninţătoare, pe termene variabile) „explozie demografică“ ori „explozie urbană“.
* După calificarea celor direct materiale, manifestări ale temperamentului (atribuite) fac sarea şi piperul discursului public, impunându-ne ideea puterii necontrolate, a forţei nimicitoare, totdeauna subiective (după „naturelul“ scriitorului, nu-i aşa?). Există, de exemplu, „sindromul temperamentului exploziv intermitent“, ca şi „afectivitatea explozivă“, iar mai puţin ştiinţific, se poate vorbi, după caz, de „explozia de ură a fiului, care atinge o intensitate delirantă“, declanşatorul fiind… în funcţie de provocări ce vizează energia vitală: „Femeia explodează de furie când îşi vede soţul luând cina cu amanta“ (/oxiplay.com/; video!).
* Şi mai cine şi mai ce: „Preşedintele american a explodat: o ruşine!“ (/dcnews.ro/); „Gândurile de furie răbufnesc iar persoana respectivă explodează“ („Cum ne eliberăm de furie?“; /damaideparte.ro/; vezi şi „managementul“ sau „gestionarea furiei“); „Cota lui Florin Andone pur şi simplu a explodat după meciurile senzaţionale în tricoul lui Depor“ (/prosport.ro/). Dar şi „dobanzile pur si simplu au explodat!“ (/m.stireazilei.com/).
* Totuşi, după cum se consideră (cu extensie), nici dracul nu ar fi totdeauna negru-smoală: generoasă, publicitatea parfumează şi exploziile, în special latura de propagare: „Mâncarea stradală din Ho Chi Minh, o explozie de arome şi gust (ştiri online/turism)“. Mă rog, exoticul, dintotdeauna: „Dacă eşti în căutarea unei explozii de gust şi cofeină, răspunsul este simplu: cafeaua genial creată în Tanzania“. Fenomenul are curs şi pe la noi: „Explozie de gusturi şi arome la Galaţi“. Însă astfel de reacţii, fizice ori chimice (vorba dicţionarelor), se extind şi în zona cromaticului: „Explozie de culori: imagini fabuloase care arată cum transformă primăvara un oraş„, în chiar acest domeniu nefiind exclusă nici explozia… dirijată: „Explozie de culori cu livrare la domiciliu în Bucuresti şi în România prin FL“. Asta chiar dacă, revenind, au explodat, iarăşi, chiriile, preţurile apartamentelor, preţul alimentelor, al energiei, şi (ducă-se pe pustii!) al… gazelor livrate populaţiei…
* Până la urmă, măcar selectiv, tot ingrediente din cocktailul beţiei de cuvinte din drogul diurn al discursului public.
Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi
