În cadrul eforturilor de relansare economică a Iaşului, a fost construită între 1953-1955, Fabrica de Antibiotice, unitate de producţie care avea să devină foarte repede unul dintre principalii producători de medicamente din România.

În piaţeta de la intrare, autorităţile au montat o fântână cu o frumoasă statuie. Monumentul de for public este alcătuit dintr-un bazin din mijlocul căruia se înalţă un piedestal pe care a fost montată statuia unei femei care ţine pe umărul drept un ulcior din care curge apă. La piciorul stâng al femeii este amplasat un copil cu un buchet de flori, care se ţine cu o mână de rochie. Ambele personaje privesc cu tandreţe unul spre celălalt. Postamentul piedestalului este decorat cu altoreliefuri reprezentând copii care se joacă cu diferite animale.

Anii au trecut, generaţii după generaţii de lucrători s-au petrecut şi ei, iar povestea frumoasei Fântâni de la Antibiotice s-a uitat. În urma analizei studiilor şi documentelor referitoare la monumentele ieşene a fost descoperită o referire la autorul acestei sculpturi, în lucrarea Monumente din Municipiul şi Judeţul Iaşi. Ghid bibliografic, redactor coordonator Constantin Gâlea, lucrare alcătuită de Agrigoroaiei Elidia, Huţanu Georgeta, Kara I., Leibovici Paul, Moscovici Liviu, apărută în anul 1969. În această lucrare, la rubrica Ansambluri Industriale se menţionează că Fântâna de la Fabrica de Antibiotice este executată de sculptorul Constantin Baraschi.

Din opera vastă a acestui artist enumerăm câteva creaţii deosebite: Monumentul de la kilometrul zero al Bucureştiului, Aleea Cariatidelor/Restauraţiei cu Fântâna Modurei, basoreliefuri şi altoreliefuri pe Arcul de Triumf, grupul statuar Apărătorii Predealului, diverse statui ale oamenilor politici şi ale unor personalităţi culturale, statuia istoricului A.D. Xenopol din faţa Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Sculpturile şi schiţele lui Constantin Baraschi, unul din cei mai apreciaţi artişti din perioada interbelică, sunt un motiv de bucurie şi mândrie pentru colecţionarii de artă, publici sau particulari.

Ansamblul statuar de la Antibiotice nu poartă încărcătura simbolică specifică ideologiei politice din anii 1950-1960. Statuia reprezentând o femeie în straie populare şi un copil alături de ea, care parcă doreşte să se ridice în braţele mamei, evocă tema maternităţii. Prezenţa unor altoreliefuri pe postamentul piedestalului, reprezentând copii jucându-se, sprijină credem noi, această ipoteză.

În mod cu totul surprinzător, Fântâna de la Antibiotice seamănă cu Fântâna Modurei din parcul Herăstrău din Bucureşti, ambele având ca personaj o tânără femeie care poartă pe umăr un ulcior cu apă. Fântâna Modurei a fost lucrată de Constantin Baraschi în cinstea regelui Carol al II-lea, inaugurată în anul 1939 pe Aleea Restauraţiei. Din acest motiv, analiza istoriei Fântânei de la Antibiotice va trebui continuată în variate fonduri de arhivă.

În anul 2020, Compania Antibiotice SA a revitalizat tot spaţiul din faţa fabricii, având ca reper copacii plantaţi odinioară de primii angajaţi, oferindu-l comunităţii sub numele de Parcul Prieteniei a+.

În inima acestui parc se regăseşte Fântâna maternităţii, care a fost restaurată de compania ieşeană din resurse proprii, după toate rigorile ştiinţifice, apelând la profesionalismul specialiştilor din cadrul Complexului Naţional Muzeal „Moldova” Iaşi, Centrul de Restaurare şi Conservare – Restaurare a Patrimoniului Cultural.

Efortul de restaurare depus de companie este demn de toată lauda şi aprecierea noastră, fiind realizat în condiţii dificile de criză sanitară, fapt ce demonstrează că actul de cultură este posibil indiferent de asprimea vremurilor.

Bobi Apăvăloaei

Cercetător ştiinţific la Academia Română – Filiala Iaşi, Centrul de Istoria și Civilizație Europeană

Consilier superior la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi