Pe de altă parte, ce se întâmplă cu miile de ieşeni care se află pe teritoriul britanic? “Lucrurile acestea le vom afla după ce fiecare ţară europeană, la nivel individual sau colectiv – prin mecanismele de la Bruxelles -, vor negocia noile tratate comerciale şi de liber schimb cu Regatul Unit”, spune economistul Dan Chirleşan, cadru didactic la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iaşi.

Primul an de divorţ

Principalele companii sunt SCC SERVICES ROMANIA, cu o cifră de afaceri de circa 88,7 milioane lei (19 milioane euro) în 2018, CRF HEALTH SERVICES, care a raportat în 2018 afaceri de 36 milioane de lei (7,7 milioane euro), XEROX SHARED SERVICES (29,5 milioane lei, respectiv 6,3 milioane euro), MIND SOFTWARE, cu circa 26 milioane lei ( 5,5 milioane euro) şi 3P FRIGOGLASS, care a raportat în 2018 aproximativ 24,5 milioane lei (5,2 milioane euro). Companiile au ca obiect de activitate de la dezvoltarea de servicii sofware şi suport tehnic până la fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic. Clasamentul realizat de “Ziarul de Iaşi” a fost făcut pe baza datelor raportate de firme la Ministerul Finanţelor Publice.  În opinia lui Dan Chirleşan, “Iaşul este o picătură în oceanul de incertitudini al Uniunii Europene”. Astfel, până nu se negociază care sunt facilităţile pe care le va pune la dispoziţie UE pentru englezi şi englezii pentru cetăţenii UE, “facem presupuneri”. Chiar şi aşa, acesta consideră că nu va fi niciun impact asupra companiilor cu capital englezesc aflate pe teritoriul administrativ al Iaşului. “În primul an de după “divorţ” vedem că ambele părţi se tatonează. Anume Marea Britanie impune un sistem de de puncte, pe care cetăţenii europeni ar trebuie să îl cumuleze pentru a rămâne după pragul de 12 luni de la ieşire pe teritoriul Regatului Unit. Pe de cealaltă parte, Bruxelles-ul nu este foarte darnic în declaraţii. A dorit să transmită doar un mesaj ferm: dacă Marea Britanie a dorit să iasă, să iasă, şi mai departe vom negocia. Nu cred că este o declaraţie de război rece, ci mai degrabă este o tatonare pentru a-şi repara rănile, pentru că amândouă părţile au ieşit din acest episod puţin rănite. Companiile au venit aici deoarece fie dispun de tehnlogie şi au creat fabrici, fie au venit să utilizeze capital uman şi creează companii de servicii. Creează locuri de muncă, oamenii care lucrează acolo sunt ieşenii noştri, iar statul nu are ce să le facă acestor companii. Dacă fac profit, acesta se duce în Marea Britanie după ce îl impozitează statul român. (…) Deci nu există temeri, pentru că divorţul s-a facut din zona unei ţări care nu este doar bogată financiar, ci şi cultural. Nu pleacă companiile din Iaşi să se relocheze în Marea Britanie”, a subliniat Dan Chirleşan.

Ce spun autorităţile

În Marea Britanie lucrează foarte mulţi români calificaţi şi necalificaţi. Victor Picu, şeful Agenţiei Naţionale a Ocupării Forţei de Muncă (ANOFM), a spus pentru “Ziarul de Iaşi” că din cei aproximativ 450.000 de români înregistraţi, deja 430.000 s-au înscris sau au aplicat pentru statutul de rezident în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în cadrul sistemului de înregistrare EU Settlement Scheme (EUSS), pus de autorităţile britanice la dispoziţia cetăţenilor care doresc să continue să locuiască în Regatul unit şi după 31 decembrie 2020. “Nu aşteptăm neapărat ca după Brexit să se întoarcă foarte mulţi români acasă, în schimb trebuie o strategie, iar aceasta trebuie abordată în două moduri distincte: prima ar fi o strategie naţională, de ţară, care nu ţine neapărat de ANOFM sau de  Ministerul Muncii. Românii se întorc în ţară şi în momentul în care tot ce înseamnă educaţie, sănătate şi celelalte condiţii din România se vor îmbunătăţi. Ei nu s-ar întoarce doar pentru un salariu mai mare sau pentru condiţii de muncă similare cu cele din străinătate. În schimb, există foarte mulţi români care au probleme în Diaspora. Au probleme la angajare, au probleme cu găsirea unui loc de muncă. Sunt mulţi români care au plecat prin diverse agenţii şi au întâmpinat destule probleme cu raportul de muncă de acolo. Şi atunci, pe ei am putea noi, ANOFM, să îi identificăm, deşi nu au plecat foarte mulţi prin reţeaua noastră EURES, reţeaua de mobilitate la nivel european, raportat la cât de mulţi lucrează în străinatate, şi am vrea să facem o platformă pentru Diaspora, în care să venim în sprijinul acestor români care vor sa se întoarcă în ţară, să venim prin consiliere atât în ceea ce priveşte locurile de muncă, cât şi prin consiliere în raportul şi relaţia cu celelalte instituţii ale statului”, a spus şeful ANOFM, Victor Picu.

După 47 de ani de apartenenţă la comunitatea europeană, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord s-a retras din Uniunea Europeană la 1 februarie 2020, după trei ani şi jumătate de la referendumul privind Brexit. Perioada de tranziţie se va încheia pe 31 decembrie 2020, urmând ca în acest răstimp să se aplice în continuare normele europene. (Florentina SANDU)