IAŞI: Mutarea Penitenciarului, o afacere de cel puţin 27 milioane de euro

Ideea relocării Penitenciarului Iaşi este agreată de autorităţile centrale de resort. Cel puţin aşa a susţinut ieri ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în contextul unei interpelări pe care i-a adresat-o recent deputatul Varujan Vosganian. Inclusiv Autoritatea Naţională a Penitenciarelor (ANP) susţine această idee, actualul director (Marius Vulpe) fiind fost şef al unităţii de la Iaşi. „Ideea nu este rea, dacă o putem realiza. ANP, de prinicipiu, agreează ideea relocării penitenciarelor pentru că, dacă la vremea construirii erau la marginea oraşului, acum sunt în zonele cele mai bune sau sunt în zone cuprinse în oraş. Cred că este o idee bună, viabilă, eu personal o susţin“, a spus Tudorel Toader. Ministrul a precizat că nu se referă neapărat la Iaşi, ci, în general, şi la alte oraşe unde penitenciarele sunt în zone din oraş. Toader a indicat şi o posibilă sursă de finanţare pentru relocarea Penitenciarului: un parteneriat public-privat. Ministrul Toader a mai spus că, dacă guvernul reuşeşte să pună în aplicare această lege, actul normativ fiind aprobat recent, intenţia ar fi să se construiască penitenciare noi, nu să fie modernizate actualele unităţi care sunt mai vechi de 30 de ani. În cazul Iaşului, relocarea Penitenciarului ar elibera o suprafaţă de 5,4 ha.

Analişti imobiliari contactaţi ieri de „Ziarul de Iaşi“ au precizat că, având în vedere suprafaţa mare de teren şi modul în care se prezintă terenul, preţul unui metru pătrat ar putea ajunge la circa 500 euro, dar numai în situaţia în care ar exista deja studii tehnice şi documentaţii urbanistice. Ei au subliniat că această evaluare nu include şi clădirile existente. Astfel, o estimare privind valoarea terenului aferent Penitenciarului, dacă suprafaţa ar fi scoasă la vânzare, ar putea ajunge la circa 27 milioane euro. În schimb, construirea unui nou Penitenciar, care să respecte legislaţia europeană, a fost evaluată de către guvern la peste 100 milioane euro pentru o unitate cu 1.000 de locuri. În 2012, Penitenciarul Iaşi a primit în administrare o suprafaţă de 20 ha la 130 km de Iaşi, pe raza teritorială a judeţului Neamţ, scopul fiind construirea unei noi unităţi. Însă, la vremea respectivă, şefii Penitenciarului Iaşi afirmau că, dacă s-ar porni proiectul de lângă Piatra Neamţ, asta nu ar înseamnă în mod neapărat relocarea unităţii de la Iaşi.

Până la eventuala relocare, puşcăria din Copou îşi va dubla numărul de „chiriaşi“: de la 600 la circa 1.200

Şefii instituţiilor descentralizate din judeţ şi reprezentanţii administraţiei şi-au dat ieri întâlnire într-un loc cu totul inedit pentru şedinţele Comisiei de Dialog Social: la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi. Un singur parlamentar (Silviu Macovei) a fost prezent, dar, în premieră pentru reuniunile CDS, la întrunirea de ieri a venit şi un ministru – cel al cărui portofoliu include Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Graffiti în locul zidurilor albe

Înainte ca Tudorel Toader să reuşească să ajungă (în jurul orei 13), participanţii au fost conduşi de şefii penitenciarului ieşean într-un tur al celui mai bine păzit perimetru din tot judeţul. Lumea de dincolo de gardurile înalte pare mai degrabă încremenită în timp – pentru că, aici, timpul trece foarte greu, cel puţin pentru o parte dintre cei aflaţi în interior. Totuşi, regimul strict este contrazis de pereţii viu coloraţi aidoma celor ai Cinematografului Trianon (Republica) sau zidului de sprijin din faţa Bojdeucii lui Creangă. „Vinovaţi“ de înveselirea construcţiilor cazone sunt câţiva studenţi de la Arte, care au terminat de vopsit zeci de metri pătraţi săptămâna trecută. Mai multe găleţi cu vopsea sunt aliniate la intrarea unuia din corpurile de detenţie, ca un anunţ al faptului că acesta urmează să intre în renovare. Imensa clădire cu gratii la ferestre şi uşi grele este pustie – cu excepţia unor săli unde cei privaţi de libertate pot să ia parte la activităţi de tot felul, de la cele educative până la cele cultural-artistice şi sportive. De altfel, aceste cluburi, prezente în fiecare dintre cele trei sectoare, sunt înzestrate inclusiv cu instrumente muzicale sau cu echipament sportiv, iar unele picturi şi desene din sălile de clasă şi lectură sunt de-a dreptul uimitoare.

Vizita oficială a trecut prin sectoarele de maximă siguranţă, prin cele cu regim deschis, prin ateliere, şi chiar prin câteva încăperi în care locuiesc vremelnic cei condamnaţi la pedepse cu închisoarea. Şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă le-a semnalat administratorilor Penitenciarului că nu sunt respectate toate normele de protecţia muncii în hala de tâmplărie. La rândul ei, conducerea închisorii a explicat că oferta de mână de lucru e avantajoasă ca preţ, dar ofertele nu sunt în număr foarte mare.

Extindere şi reabilitare

Turul celor 5,3 hectare, cât măsoară suprafaţa bine împrejmuită şi supravegheată atent 24 de ore pe zi, s-a încheiat la terenul de fotbal, acolo unde sunt planuri să fie construit un nou corp de clădire cu o capacitate cât cea actuală a Penitenciarului: 600 de locuri. Proiectul ajunge la 10 milioane de euro. Terenul de joc va fi reamenajat, la o scară mai mică, în spatele noii clădiri. Cms.-şef Pompiliu Dima, directorul adjunct economic-administrativ, a explicat că, în final, cel mai probabil în anul 2023, Penitenciarul va avea 1.128 de locuri, cu respectarea normei de 4 mp/persoană. Cel mai nou corp de clădire datează din 2011, iar cel mai vechi, evacuat acum, urmează să intre în consolidare şi reabilitare contra unei sume estimate de 4,7 milioane de euro.

Un alt subiect al şedinţei CDS a fost cel al reintegrării în societate a celor care au trecut prin Penitenciar. Cms.-şef Carmen Matei, director adjunct pentru educaţie şi asistenţă% psihosocială, a pus semnul egal între reintegrare şi autonomie – aceasta din urmă fiind determinată de un loc de muncă, adăpost, hrană, siguranţă şi respect. Ea a trecut în revistă activităţile oferite în penitenciar, priorităţile fiind şcolarizarea şi calificarea. Cei care consiliază persoanele condamnate cu executare au stabilit cauzele care au dus ori au contribuit la săvârşirea actelor infracţionale, pe primul loc fiind veniturile reduse sau nesigure (75 la sută). Lipsa unei locuinţe (72 la sută) şi a unui loc de muncă (70 la sută) completează podiumul factorilor precursori săvâşirii abaterilor. Instruirea şcolară redusă (60 la sută) şi calificarea inadecvată (55 la sută) sunt de asemenea factori importanţi. Problemele de sănătate şi lipsa actelor de identitate sunt caracteristice pentru aproximativ o treime dintre deţinuţi. Pentru remedierea acestor lipsuri, dar şi pentru facilitarea reintegrării sociale după liberare, Penitenciarul Iaşi are încheiate 51 de protocoale cu instituţii locale – reprezentanţii unora dintre acestea aflându-se în sala de şedinţe (ISJ, AJOFM, Universitatea „Cuza“, DGASPC etc.). La nivel naţional, există o Strategie naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, nu mai puţin de 111 contracte fiind stabilite de penitenciarul ieşean cu instituţii din ţară.  (Alex ANDREI; Radu MEŞNIŢĂ)