În ce direcție bubuie dosarul Zămosteanu? DIICOT face verificări de trafic de influenţa la Primărie

Dosarul în care omul de afaceri Cristin Zămosteanu a fost arestat a fost deschis de către procurorul Daniel Horodniceanu pe 23 mai 2019. Investigaţia s-a axat de la început pe presupusele infracţiuni de natură economică pe care Zămosteanu le-ar fi comis în ultimii opt ani. Ulterior, lista de infracţiuni a fost completată cu fapte de dare de mită, luare de mită, trafic de influenţă sau chiar trafic de droguri.

Pe 28 iulie, în ziua percheziţiilor, Cristin Zămosteanu a devenit inculpat în acest dosar, el fiind acuzat de următoarele infracţiuni: constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare, evaziune fiscală, folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau creditului firmei, dare de mită, trafic de influenţă, punerea la dispoziţie, cu bună ştiinţă, a unui loc amenajat pentru consumul de droguri şi spălare de bani. Fosta soţie a lui Zămosteanu, Oana-Mirela (50 de ani), este acuzată şi ea de constituire a unui grup infracţional, evaziune fiscală şi spălare de bani. O altă inculpată este Florentina-Aura Pârvu (43 de ani, in fotografia de sus alâturi de Cristin Zamosteanu, iar in dreapta al treilea arestat in dosar, Ovidiu Cretu), fostă angajată la ANAF – Activitatea de Control Fiscal, care e acuzată de aderare la grup infracţional, luare de mită, efectuarea de activităţi incompatibile cu funcţia şi fals în declaraţii. Pârvu, ca şi Zămosteanu, a fost arestată pentru 30 de zile.

Lista este completată de Ovidiu Creţu (foto dreapta sis), angajat la M. Chim – arestat şi el, Ion Nedelcu, administrator SC Oxygen Sport Iasi, Renato Doacă, analist servicii la SC M. Chim, Alexandra Arşinel-Buzdugan, angajată la Pantelimon Wash Car, Mădălina Anamaria Stoian, angajată M. Chim, Daniela Andriazi, contabil la MCM Rezidential, Dragna Spatariu, consilier vânzări la Concept Residence, Bogdan-George Istrate, dezvoltator imobiliar, Cristinel Bolobiţă, la rândul său dezvoltator, Marius Andrei Pârvu, angajat MCM Boutique, precum şi firma SC M. Chim, care e acuzată de evaziune fiscală şi spălare de bani.
Un nume care dă frisoane în Primăria Iaşi este cel al lui Dragoş Spiridon, care a lucrat în cadrul municipalităţii şi care este acuzat de aderare la un grup infracţional şi trafic de influenţă în formă continuată. Pe Spiridon, surse judiciare ni l-au descris ca o persoană care “aranja lucruri”, apropiat al unor vectori de decizie din mediul administrativ. În prezent, el nu mai lucrează la primărie şi, formal, e consilier juridic la o firmă.

Descrierea faptelor

În referatul de arestare se menţionează, susţin surse juridice, că grupul infracţional coordonat de Zămosteanu s-ar fi constituit în 2012, însă anchetatorii cred că “asocierea infracţională era mai veche”. “Zămosteanu Cristin a organizat foarte eficient o structură ierarhică foarte bine conturată ca atribuţii şi contribuţii ale fiecărui membru”, se menţionează în documentul citat.

Un rol cheie l-ar fi avut Aura Pârvu, care ar fi condus activităţile economice de la firmele lui Zămosteanu încă de când lucra la Fisc şi îl consilia pe milionar.
În 2012, Zămosteanu a început să transfere părţi mari din activele firmei sale fanion, M. Chim, în patrimoniul său de persoană fizică. A făcut asta prin contracte de vânzare-cumpărare simulate, în care plata preţului nu era niciodată o urgenţă.

Schema era simplă. M. Chim construia apartamente şi le vindea lui Zămosteanu pe persoană fizică. PFI Zămosteanu Cristin plătea TVA (în prezent 19%, înainte de 2017 – 24%) către M. Chim, adică propria firmă şi se încărca cu TVA de plată de 5%, pentru vânzările la preţul pieţei pe care le făcea. “Ca urmare a acestei operaţiuni, administratorul persoană fizică cod de TVA a solicitat rambursări de TVA, constând în diferenţa dintre TVA în cotă de 19% (24%) achitată la cumpărare şi TVA în cotă de 5% pe care a încasat-o la revânzarea apartamentelor către clienţii persoane fizice care nu mai achiziţionaseră alte imobile”, se arată în referat. În acest mod, firma nu mai înregistra profitul real, ca atare nici nu mai plătea către stat dările aferente. 92 de apartamente ar fi fost vândute astfel, începând cu 2012, susţin sursele “Ziarului de Iaşi”.

Asta ar fi fost însă doar una dintre modalităţile în care Zămosteanu obţinea, cash, în contul personal, profiturile firmei, lăsând Fiscul cu buza umflată. DIICOT descrie consultanţa oferită de Aura Pârvu ca fiind “deosebit de competentă”, ea fiind cea care l-ar fi ajutat pe milionar să-şi umple buzunarele. Când firmele lui Zămosteanu acumulau sume mari de bani şi exista “pericolul” să plătească impozit, erau efectuate tranzacţii între Zămosteanu şi propria firmă, care “reglau” contabilitatea.  “În afara faptului că achiziţionează ieftin imobile pe care nici nu le plăteşte în totalitate, imobile pe care le vinde cu preţuri mai mari de până la 60% (existând posibiltatea ca acest procent să crească, după verificarea tuturor actelor), inculpatul vinde foarte scump, câteodată cu 300% mai scump, bunuri imobile pe care le achiziţionează ca persoană fizică”, se precizează în referatul de arestare potrivit unor surse.

Aceste lucruri se întâmplă în momentele în care societatea acumulează sume mari de bani în active şi ar exista “pericolul” să plătească impozit pe profit. Ulterior, inculpatul va scoate sumele de bani din societate ca plată a contractului, indiferent că schimbă sau nu destinaţia acestora (de ex., linii de credit pentru construcţii), afectând bunul mers al firmei. Celelalte firme ale dezvoltatorului ar fi fost folosite pentru spălarea banilor.

În toată această schemă, angajaţii sau apropiaţii lui Zămosteanu vindeau şi ei pe persoană fizică apartamente construite de M.Chim. Ulterior, virau banii fie în contul personal al lui Zămosteanu, fie creditau firma sau realizau alte achiziţii pentru consolidarea imperiului dezvoltatorului.
Şase angajaţi de-ai lui Zămosteanu ar fi depus, astfel, în conturile personale ale milionarului sau în cele ale firmei, aproape 14 milioane din 2013 până în 2019. A fost vorba de 189 de depuneri sau transferuri bancare. În contul său, de pildă, Zămosteanu a primit în această perioadă 9,2 milioane de lei. Alţi 4,8 milioane de lei au fost depuşi de angajaţi în contul M.Chim. Era vorba de banii încasaţi de la diferite persoane, pentru apartamentele vândute.
În aceeaşi perioadă, Zămosteanu însuşi a depus în conturile personale alţi 1,8 milioane de euro. Cumulat, DIICOT susţine că, în ultimii şase ani, membrii grupării au depus 23.418.195 de lei, bani negri.

Prejudiciul estimat la acest moment al anchetei este de 12 milioane de euro şi reprezintă, în viziunea DIICOT, TVA rambursat ilegal către persoana fizică Zămosteanu Cristin, însuşirea contravalorii apartamentelor şi a profitului din revânzarea lor prin interpunerea PFI între firmă şi clienţi şi impozit pe profit, revânzarea supraevaluată a imobilelor de la persoana fizică Zămosteanu către firma M.Chim.

“Creierul” de la Fisc

Până şi Aura Pârvu, descrisă de procrori ca fiind creierul grupării, a vândut apartamente. Ar fi făcut-o încă de când era angajată la ANAF Iaşi, adică în perioada 2013-2016. În ianuarie 2015, de pildă, ar fi depus 170.000 de euro în conturile personale ale lui Zămosteanu. În declaraţiile ei de avere, aceste sume nu au fost niciodată trecute.

Ancheta din acest caz ar putea fi extinsă, susţin surse judiciare, putând viza şi o serie de proiecte de finanţare europeană. Unii angajaţi au declarat la audieri că au existat firme înstrăinate fictiv către ei, care însă erau controlate tot de Zămosteanu. Persoanele interpuse în aceste firme au fost descrise ca fiind “oameni de paie”.

Deşi numărul inculpaţilor este foarte mare, procurorii DIICOT au cerut arestarea doar a lui Zămosteanu, Creţu şi Pârvu, ei fiind consideraţi cei care au derulat cele mai multe fapte ilicite în cadrul grupării. “Apare cu certitudine din datele dosarului că Pârvu Aura-Florentina este prototipul funcţionarului pervertit şi transformat din agent al statului, în oponentul său”, a fost descrierea dură făcută de procurori fostei angajate de la ANAF Iaşi. Apărătorii lui Zămosteanu nu a dorit, ieri, să comenteze acuzaţiile DIICOT. Au formulat însă contestaţie, urmând ca judecătorii de la Curtea de Apel să decidă cu privire la libertatea celor trei arestaţi.