Caută 
Inflaţia, câştigurile salariale, puterea de cumpărare: de la percepţia publică la statistica oficială
1 MIN
În ultima perioadă se discută despre creşterea preţurilor (inflaţie), problematică despre care am discutat cu ceva timp în urmă într-un articol despre „indicele preţurilor de consum” (IPC): metodologie calcul, surse de date şi mod de utilizare. Evaluările sociologice în rândul consumatorilor realizate de Banca Centrală Europeană (BCE1) au relevat că la nivelul populaţiei există uneori percepţia cum că preţurile (inflaţia) sunt mai mari decât cele furnizate de statistica oficială.
Consumatorii apreciază că preţurile au crescut mai mult decât cele din statisticile oficiale, comparând preţul sortimentului unui produs (ex: benzina) achiziţionat frecvent de la un anumit furnizor cu preţul produsului respectiv care este calculat ca medie geometrică a indicilor sortimentelor (varietăţilor) comercializate pe piaţă. De multe ori, cheltuielile pe care le facem la achiziţionarea unor sortimente de produse (pâinea, benzina, biletele de transport) sunt percepute ca fiind mai scumpe decât alte produse pe care le cumpărăm mai rar, dar ale căror preţuri au crescut mai mult. Apoi, se poate întâmpla ca preţul unui produs (ex: untul) să crească nu ca rezultat statistic al mediei geometrice a variaţiilor de preţuri, ci pentru că a crescut calitatea produsului respectiv.
Memoria noastră nu reţine cu fidelitate preţurile la toate produsele cumpărate în urmă cu un an, comparativ cu preţurile actuale. Să admitem şi faptul că unii consumatori câştigă atât de mulţi bani încât habar nu au de preţurile la anumite produse. Există şi o minoritate de cetăţeni care economiseşte resursele financiare în aşa-numitele monede virtuale (ex: bitcoin) care nu sunt afectate de inflaţie. Cu alte cuvinte, mulţi dintre noi stabilim în mod subiectiv inflaţia care cuprinde un coş de produse (bunuri şi servicii), de cele mai multe ori, configurat după nevoile personale sau ale gospodăriei proprii (nereprezentativ pentru toată populaţia), achiziţionate de la anumiţi furnizori, din anumite locuri, rezultând supraestimări sau, după caz, subestimări în raport cu preţurile comunicate de statistica oficială.
În comunicatul Institutului Naţional de Statistică (INS2) de la începutul lunii august a.c. pe tema inflaţiei şi a evoluţiei preţurilor de consum se precizează că indicele preţurilor de consum în iulie 2021 faţă de luna similară a anului 2020 a crescut cu 4,95%; în luna iulie 2021, preţurile de consum au crescut cu 1,0% faţă de luna iunie a anului în curs. Potrivit aceluiaşi comunicat emis de INS, rata inflaţiei (creşterea preţurilor de consum) de la începutul anului (iulie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 4,4%; rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2021 comparativ cu luna iulie 2020 este 5,0%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 – iulie 2021) faţă de precedentele 12 luni (august 2019 – iulie 2020) este 3,1%.
În continuare, să vedem cum au evoluat preţurile pe categorii: mărfuri alimentare, bunuri nealimentare şi servicii. La mărfurile alimentare (morărit şi panificaţie, legume şi fructe, carne, peşte ş.a.m.d.) preţurile au crescut cu 2,33% în iulie 2021 faţă de luna iunie a anului 2020. Cea mai mare creştere de preţ (+18,08%) este la uleiul comestibil, la brânza de oaie (+6,01%), peştele proaspăt (+5,76%), fasole boabe şi leguminoase (+4,55%). Preţurile la bunurile nealimentare (îmbrăcăminte, încălţăminte, produse de uz casnic, chimice ş.a.m.d.) au crescut cu 7,64% în iulie 2021 faţă de luna iunie a anului 2020, cele mai mare creşteri înregistrate sunt la energia electrică (+24,65%) şi la gaze (+20,55%). Datele INS arată creşteri şi la preţurile serviciilor achiziţionate de către populaţie, cu 2,74% mai mari în iulie 2021 faţă de luna iunie 2020, cele mai mari creşteri fiind la apă, canal şi salubritate (+4,47%), îngrijire medicală (+4,41%), reparaţii auto, electronice şi fotografie (+4,41%).
Prognoza Băncii Naţionale a României (BNR3) privind inflaţia pentru sfârşitul trimestrului IV al anului 2021 este de +5,6%, după care va urma o scădere până la nivelul de 3,4% pentru trimestrul II al anului 2023. Referindu-se la datele INS şi prognoza BNR privind inflaţia, consilierul de strategie al BNR Adrian Vasilescu consideră că o inflaţie de 2% este normală întrucât încurajează piaţa, producătorii, stimulează consumul. În situaţia în care preţurile cresc peste 2%, cum se întâmplă în momentul de faţă, economia stagnează deoarece consumatorii se descurajează, comerţul încetineşte şi, în final, se ajunge la criză economică4.
Discuţia despre dinamica inflaţiei este deseori însoţită de cea privind evoluţia câştigurilor salariale. Conform INS, în luna iunie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5779 lei, cu 84 lei (+1,5%) mai mare decât în luna mai 2021, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost 3541 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 49 lei (+1,4%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în tehnologia informaţiei (8439 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1926 lei). În paranteză fie spus, antreprenorii români din domeniul turismului reclamă lipsa forţei de muncă şi apelează la importul de lucrători din străinătate, dar salariile oferite nu sunt chiar aşa atractive. În medie salariul net a crescut cu 4,4% în luna iunie 2021, faţă de luna similară a anului trecut, creştere care s-a datorat acordării de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri, precum şi realizărilor din producţie ori încasărilor mai mari.
De multe ori auzim concetăţeni care, perorând pe tema inflaţiei şi a salariilor, susţin că portofelul propriu se goleşte repede deoarece inflaţia e prea mare. Pentru a lămuri cu cât au crescut salariile în raport de inflaţia, statistica oficială pune la dispoziţie indicele câştigului salarial real, care se calculează ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum. Pe scurt, acest indicator arată cu cât a crescut puterea de cumpărare a salariilor în raport cu creşterea preţurilor.
În luna iunie 2021, indicele câştigului salarial real a fost de 103,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a salariului este cu 3,3% mai mare. În judeţul Iaşi, în luna iunie 2021, puterea de cumpărare a salariului a crescut cu 4,5%, faţă de iunie 2020. Evident, nu toată lumea beneficiază de această creştere. În judeţul nostru, se câştigă bine în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţii, industrie, construcţii şi (surpriză!) în agricultură, unde am avut o creştere salarială de 15% în iunie 2021 faţă de luna similară a anului trecut. Statisticile oficiale par seci, dar sunt sincere.
1 BCE, Ce este inflaţia?, ultima accesare 25 august 2021.
2 INS, Inflaţia şi indicele preţurilor de consum: iulie 2021, ultima accesare 25 august 2021.
3 BNR, Proiecţia inflaţiei anuale a preţurilor IPC şi intervalul de incertitudine asociat, ultima accesare 25 august 2021.
4 Adrian Vasilescu, „Interviu despre scumpirile din România”, în Libertatea, ultima accesare 25 august 2021
Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi
