Musiu senator şi madam dipotat: o explicaţiune pentru a ţine de cald în uichend

sâmbătă, 14 mai 2022, 01:50
3 MIN
 Musiu senator şi madam dipotat: o explicaţiune pentru a ţine de cald în uichend

Ca o mică explicaţiune despre una sau alta din cele întâmplate în politichia locală, haideţi să opinăm pe astăzi despre o ciudăţenie remarcată de unii observatori ieşeni mai atenţi din fire. 

Ne întrebau unii zilele acestea oare de ce s-or fi îngrămădind cu atacuri ţintite la adresa lui Mihăiţă premarele, fiecare pe filieră separată, cu montajul lui foto şi argumentele lui separate, deşi-s colegi de partid, atât senatorul Bodea cât şi deputata Chichirău?

Ei bine, prin filială se şuşoteşte un anume motiv pentru care fiecare din cei doi merge separat, cu agenda lui. Olecuţă de context general, mai întâi. Cică din pricina alianţei useliste de la nivel naţional, care zice-se că şi-ar fi propus să guverneze împreună până în 2028, chestie care poate îi îngrozeşte pe mulţi dar s-ar putea să le iasă, ei bine, din cauza asta mulţi userişti nu prea văd pentru alegerile din 2024 vreo izbăvire de ciolănaş la orizont, prin prisma ajungerii la guvernarea naţională.

Din cauza asta, alegerile locale au devenit pentru mulţi dintre ei în mod clar ceva mai ofertante. Şi tot din cauza asta, iote, în USR la Iaşi ar fi doi pretendenţi pentru scaunul lui Mihăiţă. Asta, aşa, ca să nu mai întrebaţi de ce cei doi pomeniţi mai sus atacă amândoi în aceeaşi direcţie, din acelaşi partid, dar cu gloanţe de calibre diferite şi din cotloane diferite. Aşa că, no, ce să le spunem decât, poate din când în când, să mai schimbe cotloanele între ei…

Două vorbe mici spuse cu lipici şi despre noi înşine, dacă ne permiteţi

Dragilor, da, aşa este, nu ne stă absolut deloc în fire să venim aici la rubricuţă cu laude taman despre noi înşine, iar dacă ne gândim bine credem că asta n-am făcut-o chiar niciodată. Dar azi musai că trebuie s-o facem olecuţă, zău aşa… Că merită, mai ales că e sâmbătă, zi de uichend, başca aşa de frumos şi de călduţ afară. Şi nu neapărat noi să merităm, cât Iaşul nostru merită asta. Un Iaşi la care mulţi dintre cei pe care-i plătim să ne tragă în sus din banii contribuabililor ne trag cât pot ei de dihai mai în jos.

Ei bine, ştiţi ce-a spus câştigătorul Premiului Naţional de Proză „Ziarul de Iaşi”, scriitorul Florin Lăzărescu, în una din declaraţiile lui faine de la decernarea premiului? Că s-a simţit foarte bine atunci când a fost felicitat direct de scriitorul Mircea Cărtărescu, şi care printre altele i-a mai spus că acest premiu al nostru este cu atât mai demn de laude pentru că, spune Cărtărescu, ar fi cam ultimul pe bune care a mai rămas prin mediul literar românesc cel plin de bube, mucigaiuri etc.

Ei bine, cum să nu te lauzi atunci ca ieşean că, iată, ne-am putea simţi chiar ca într-o capitală a culturii, dacă mai mulţi ar trage la fel ca noi, în aceeaşi derecţie, nu invers, sau hăis sau cea, cum fac atâţia, mulţi din ei chiar pe bani publici, nu ca noi, pe bani privaţi? Atâta am avut de spus: multumim pe azi!

**** PONT ****

Materialele de mai sus sunt o parodiere umoristică a realităţilor ieşene şi naţionale, realităţi care sunt tratate la modul cel mai serios în articolele de news ale ediţiei noastre. Orice asemănare cu oameni şi fapte din viaţa reală poate fi, aşadar, pur întâmplătoare.

Comentarii