O hoţomănie cum n-a mai văzut Iaşul: a furat gresie cu coloana de camioane. Ce a urmat după asta întrece orice închipuire

Administrator al unei firme de transport rutier de mărfuri, Cătălina D. cumpărase în 2019 împreună cu fostul soţ, Ioan D. o cantitate de peste 15.000 mp de gresie şi faianţă din Spania, pe care o depozitase pe un teren împrejmuit din Ciurbeşti. Folosise doar 600 mp pentru amenajarea băilor unui bloc.

La începutul lui aprilie 2020, Ioan D. a fost sunat de un cunoscut, Radu I., care i-a spus că a văzut în curtea lui Costel Albu, în Horpaz, o cantitate mare de gresie şi faianţă scoasă la vânzare. Intrase la bănuieli, ştiind că Ioan D. cumpărase recent o marfă similară. În plus, văzuse urme adânci de maşină mergând după depozit până aproape de casa lui Albu.

Ajuns la faţa locului, împreună cu soţia şi cu Radu I., Ioan D. a constatat că gresia şi faianţa erau din modelele pe care le avea în depozit. Iniţial, Albu i-a spus că era cumpărător de bună credinţă, achiziţionând marfa de la nişte localnici. Mai apoi, a recunoscut că o furase, motivând însă că „trebuie să trăiască” şi el.

Păgubitul, Ioan D., şi-a încărcat gresia, având nevoie pentru transportul ei înapoi în depozit de un tir, trei camioane şi încă două maşini. În total, a recuperat aproximativ 1.000 mp de gresie. Şi-a făcut imediat inventarul, constatând că din depozit lipseau însă 5.000 mp, cu o valoare de piaţă de aproximativ 100.000 lei.

După cum s-a constatat ulterior, hoţii furau gresia placă cu placă, patru oameni având nevoie de o jumătate de oră pentru a goli un palet. Anchetatorii nu au putut dovedi însă decât furtul a 1.320 mp de gresie şi faianţă, în valoare totală de 46.200 lei.

Deşi fuseseră prinşi, au venit iar la furat

Lucrurile nu s-au oprit însă aici. După o săptămână, paznicul depozitului a sunat la 112 şi a anunţat că patru bărbaţi intraseră în depozit prin demontarea unei plase din gardul acestuia şi plecaseră cu 2-300 mp de gresie. Ioan D. a auzit prin sat că Albu se lăuda că „nu se lasă”, aşa că s-a întors imediat la el. Albu a negat că el ar fi autorul celui de-al doilea furt. Ulterior însă, mai mulţi martori au declarat că achiziţionaseră diverse cantităţi de gresie de la Albu.

A doua zi după întâlnirea de la locuinţa lui Albu, Radu I. a fost sunat de hoţ şi somat să-i plătească 10.000 de lei ca despăgubiri, întrucât rămăsese fără marfa furată în urma denunţului său. După 3-4 zile, s-a întâlnit pe drum cu un prieten de-al lui Albu, Petronel Alicsandrescu, care i-a transmis că trebuie să plătească 10.000 de lei pentru „paguba” hoţilor.

Albu l-a sunat şi pe tatăl lui Radu I., transmiţându-i acelaşi mesaj: „Zi-i lui Radu că dacă nu-mi dă banii… nu o să aibă linişte cu mine! Şi-a montat cameră? Crede că eu mă tem de cameră? Mă piş pe ele camere. I le strâng pe toate grămadă! I le pun pe maşină şi le dau foc! Să-mi dea banii! Voi plăti 10 oameni care îl vor aduce pe Radu în portbagaj!”

Gaşcă de hoţi specializaţi pe jefuit şantiere

Furtul de la Ioan D. a fost doar unul dintre numeroasele jafuri comise de grupul condus de Albu. În martie 2020, ei atacaseră şantierul deschis de Mihai V., care începuse construirea mai multor case în Voroveşti. Din două case aflate în construcţie furaseră centralele termice, două chiuvete, un vas de toaletă şi 18 mp de parchet, iar dintr-o autoutilitară parcată în curte, diverse unelte în valoare de 10.000 de lei.

O chiuvetă avea să fie găsită în casa lui Albu. În februarie, spărseră trei locuinţe aflate în construcţie în Horpaz. Adrian S., administratorul firmei care efectua lurcările, a constatat dispariţia mai multor scule, în valoare de 10.500 de lei. Din alte locuinţe furaseră o găleată cu var, două malaxoare, un tun de căldură, 13 valuri de vată minerală, o drujbă, 25 de saci de ciment, membrane pentru izolare termică şi diverse unelte.

Dintr-un container de pe alt şantier au furat scule electrice şi 105 panouri de cofraj în valoare de 20.000 lei. Angajat ca paznic la o societate comercială, Albu a furat şi de aici, şase scaune tapiţate, 25 de tuburi de silicon, lambriuri şi mai multe obiecte de feronerie folosite la fabricarea mobilei. În total, grupul de hoţi a dat 23 de spargeri, Albu fiind participant la 17 dintre ele.

În primă instanţă, magistraţii Judecătoriei l-au condamnat pe Albu pentru furt calificat în formă continuată şi şantaj, la 6 ani de închisoare. Unul dintre complici, Ionuţ Bătăuşu, a fost condamnat la 2 ani şi 9 luni de închisoare, dar cu suspendare, neavând antecedente penale. Petronel Alicsandrescu a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni de detenţie, tot cu suspendare.

Nu aveau acte pentru marfa care li se furase

Sentinţa a fost contestată de Albu şi Alicsandrescu. Albu a cerut achitarea, afirmând că a fost condamnat doar pentru că la domiciliul său fuseseră găsite mai multe bunuri pe care nu le furase, ci le cumpărase de la diverse persoane.

El se ocupa „cu un fel de bişniţă” şi avea bani obţinuţi din vânzarea unor terenuri moştenite de la tatăl său, neavând nevoie astfel să fure. Şantajul nu era demonstrat, acuzaţia bazându-se doar pe mărturia victimei şi cea a tatălui său. A cerut şi respingerea cererilor de despăgubiri avansate de victime, afirmând că acestea nu putuseră demonstra că ar fi avut în proprietate bunurile sustrase.

În această privinţă, magistraţii Curţii de Apel au arătat că victima unui furt nu trebuie să demonstreze proprietatea asupra bunului sustras, ci doar să arate că acesta se afla în posesia lui. Nu este necesară prezentarea vreunui act care să demonstreze proprietatea. Albu nu a putut obţine decât reducerea daunelor cerute de Ioan D.

În cazul acestuia, se demonstrase doar furtul a 1.320 mp. Or, 1.000 mp şi-i recuperase singur, iar la percheziţie în casa lui Albu au mai fost găsiţi 200 mp. Lipseau deci doar 120 mp, în valoare totală de 4.200 lei. În rest, sentinţa a rămas neschimbată.