Paşol na turbinca, Putin!

Bun, pricep eu că nu este politician care să nu mintă. Dar chiar aşa? Câteodată acest om cu o familie la locul ei, cu ochelari cu ramă de intelectual, îmi pare sărit de pe fix. Când priveşte prin ochelarii ăia de intelectual subţire, zici că nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. Mă crucesc, frate! Este fascinant cum el încurajează nebunia războiului contra Ucrainei, delirul şi plăcerea de a produce suferinţa. Şi atacarea unei ţări altădată frăţeşti faţă de ruşi. 

Şi acestea sunt acel ceva care îi motivează în viaţă: pe Lavrov, pe Putin, pe toţi politrucii săi, ba şi pe mulţi ruşi obişnuiţi şi îndoctrinaţi decenii la rând, care cred şi susţin minciunile propagandistice ale nacealnicului. Ar fi fascinant să afli ce stă în mintea lor. Slavă Domnului, noi, românii, suntem trăitori într-un popor paşnic şi, mai mult de nevastă şi şeful de la serviciu, nu ştim să minţim. Aaa, bine sunt politicienii, căci avem şi noi vidmele noastre, care… Dar cine-i mai crede? Mai bine nu  îmi continui gândemele, că nu vreau să-mi stric ziua.

Dar Putin, Lavrov şi gaşca lor mint, frate, cum curge apa! Au anunţat o invazie de doar trei zile şi, iată, acum şi-au rupt dinţii în ciotul Ucrainei. Şi după ce s-au scăpat în izmene, nu se lasă, frate! Ambiţii putiniene, invadatoare, de om bătrân. Lavrov a acuzat Statele Unite că au pregătit terenul pentru conflictul din Ucraina, dar a descris înfruntarea declanşată de Vladimir Putin pe 24 februarie ca făcând parte dintr-un „război hibrid” dus de Occident împotriva Moscovei. Mai pricepeţi ceva? O mătuşă de-a mea caracteriza situaţia cu zicala: Află-i vorba, c… sfatul.

Iar în acest timp, zeci de mii de ruşi se expatriază anual în Occident. Nu mai suportă să stea în ţara lor, condusă de minciună şi mincinoşi. Şi subdezvoltată. Mai bine nişte expatriaţi în ţară străină, dar fără minciună la orice pas. Măi, Volodea, măi, Serioga şi voi, toţi Ivanii prostovani nacealnici! Vestul nu a declanşat, nu a fost şi nu este în conflict cu voi. În Occident zilele trec ca de obicei: normale, bogate, chiar plicticoase. Adică economia duduie şi se face pentru profit. Dar nu pricepeţi asta. Voi credeţi ce spune propaganda de la Moscova: că Putin a fost în prima linie a războiului să viziteze soldatişki, că a decorat după obiceiul rusesc pe soldăţeii amărâţi care îşi dau viaţa pentru Ţarul Putin şi Măicuţa Rusie. Dar adevărul este că Putin nu a vizitat niciodată linia întâia în cele peste zece luni de război. Iar mamele soldaţilor de pe front, intens mediatizate, pe care le-ar fi primit Putină, nu erau de fapt decât muieri din personalul Kremlinului. Tot propagandă! Mamele adevărate l-ar fi huiduit fără nici o îndoială.

Iar în „capitalismul decadent”, cum zic putiniştii, se produce – se fabrică – se construieşte. Însă voi nu produceţi mai nimic, nici măcar obuze destule. Soldăţimea de pe front se plânge de asta. Şi o luaţi peste bot de un an de zile de la Ucraina, altădată ţara voastră frăţească. Putin o ia pe cocoaşă, dar nu vrea să priceapă asta în mintea lui politrucizată. Căci conducătorii de imperii sunt cei mai predispuşi spre autoînşelare şi minciună. Şi hoţul strigă hoţii. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe compara Rusia cu o vulpe ce ţipă de pe acoperişul coteţului că îi este frică de găini. 

Şi imaginaţi-vă ce aţi păţi, putiniştilor, în momentul în care industria Vestului ar începe să producă pentru războiul cu voi. Atunci să te ţii, Volodea! Atunci s-ar aşterne liniştea profundă peste Moskva. Căci numai cu prezumtiv ajutor chinezesc n-aveţi nici o şansă. Iar atunci ţie, Volodea, om bătrân, nu ţi-ar mai sta gândul la fosta ghimnastiorcă Kabaeva, cum scriu tabloidele, ci la modul cum să nu faci vreun nasmork ceva şi să dai ortul popii după baia de Bobotează, după care să ai o înmormântare creştinească: cu popime multă, cu odăjdii aurite şi cu slujbe pravoslavnice de başi profunzi. Şi îţi vei aminti atunci, Volodea, cuvintele din cântarea de pe urmă: „Pământ eşti şi în pământ te vei întoarce!” Politrucilor ca tine le este imposibil să priceapă umilinţa creştină. Tu mori ca ultimul Ivanuşka prostovanul, neputând înţelege nici o iotă din ce-i acela Sfârşitul. Că stăpânitorii, he-he-he, cică nu mor. Crezi? Şi Conducătorul moare ca ultimul mujic, se pristăveşte, mierleşte, crapă, ca să zic mai pe golăneşte. Aşa s-a întâmplat şi cu Ivan cel Groaznic, şi cu Tătucul Stalin, şi cu Hruşciov. Şi atunci de ce atâta răutate?

Bădia Creangă s-ar cruci să afle neadevărurile debitate de cei de la Kremlin, minciunile, minciunelele şi ciurigăile, cum spune ardeleanul. Putin minte eruptiv şi nici un analgezic nu-şi mai face efectul în cazul său. O turbincă ar fi bună şi pentru el. Lavrov, Javrov sau Larvov minte şi el. Paşol na turbinca, vidma, ar zice Humuleşteanul. Şi l-ar lua pe suka de Putin când pleacă pe ceea lume, alături de Ivan Turbincă. Vanea, suflet bun, ar alege pentru turbinca lui pe toate aschimodiile şi urâciunile pământului din pravitelstvo. Să scape lumea de ifosele lor imperiale.

Radu Părpăuţă este scriitor, traducător şi publicist