Peşti pe Bahlui

Nu ştiu, să fie din cauza activităţii industriale a Iaşilor în descreştere, să fie vreun alizeu sau vreun muson care suflă dinspre Sahara şi aduce peşti înspre Europa (pescarii bulgari spun că li se rup năvoadele de atâta peşte!), să fie activitatea nucleră în creştere în această parte de lume, în special la ruşii lui Putin, aşa spun unii specialişti, cert este că pe Bahlui au reapărut peştii.

Acuma să nu vă închipuiţi că este vorba de somn, lin sau vreun crăpcean acolo. Dar nişte chitici tot sunt. Este vorba în primul rând de chiticul auriu de Păcureţ, apoi de chiştocul de Bularga şi alţii. Specialistul sârb Milovan Kola cinac, chemat de Primăria Iaşi ca să se pronunţe, este de părere că Iaşul piscicol are un mare viitor. Rezervele financiare ale urbei vor creşte simţitor odată cu vânzarea de peşte autohton. Şi aşa industria e pe chituci.

Oricât ar părea totul o porojanie, Bahluiul geme de peşte. Chiticul auriu de Păcureţ sau nagâţul din bulboanele de pe esplanada Alexandru vor aduce faimă oraşului. Da, adevărul este că Bahluiul geme de peşte. Stăm pe o comoară şi nu ştim!

Primarul Chirica chiar are de gând să dea în funcţiune o cherhana. Dumnealui a dezvăluit presei că Primăria intenţionează să deschidă o mare afacere de vânzare a peştilor, Galaţiul sau Brăila vor fi nimic faţă de Iaşi. Oricum, în celelalte afaceri, Primăria Iaşi s-a cam făcut de cacao, dar, ne asigură domnul primar, lucrurile vor merge din bine în mai bine. Domnul primar se şi vede împăunat cu titlul de Primarul Peştilor, că la poveşti pescăreşti oricum este priceput.

Preţul făinii de porumb a crescut şi el la preţuri astronomice, căci cine a mai pomenit să mănânci peşte fără mămăligă. Românului îi place peştele! Incontestabil cu mult usturoi, cu sare şi cu o mămăligă pripită. Oamenii de afaceri ai locului se gândesc serios să pună pe roate o mare afacere privind comercializarea peştelui (că, oricum, în celelalte afaceri au dat chix, aşa-zisele lor afaceri fiind de zama ouălor). Preţul făinii de porumb a crescut şi acesta la preţuri astronomice, căci cine a mai pomenit să mănânci peşte fără mămăligă.

Primarul Chirica a dezvăluit presei că Primăria are de gând să deschidă o mare afacere cu vânzarea peştilor, că, oricum, în celelalte afaceri a cam dat chix, acestea fiind cam de zama ouălor.

În altă dezordine de idei, în bălţile şi râuleţele zonei a apărut o faună pe măsură: stârcul de mâl cu ochelari, raţa sălbatică cârlionţată. Primarul Chirica se poate împăuna cu titlul de Primarul Peştilor, că la poveşti pescăreşti este, oricum, priceput.

În fine, ar mai fi multe de spus, dar le lăsăm pe altădată.

Au apărut şi versuri populare în ceea ce-l priveşte pe primar şi „realizărili” sale! „Fără primarul Chrica/ Bahluiul e-o apă de nica/ De când Chirica ne păstoreşte/ Bahluiul are şi peşte.”

În fine. Atât. Când o să-mi mai amintesc şi altele, am să vi le spun.

Radu Părpăuţă este scriitor, traducător şi publicist