Povestire despre ce fac unii români în pălărie după Sfânta Marie

Vă daţi seama că aici este vorba despre o figură de stil; din păcate, avem şi compatrioţi care nu simt figurile de stil şi iau orice expresie ca atare: domnul Manole Prapure, de exemplu, s-a comportat exact după vechea vorbă românească, aşadar a aşteptat să treacă sărbătoarea Sfintei Marii pentru a face ceva în ea de pălărie. Toată panarama a pornit de la faptul că a ales, în acest scop, pălăriile unor consăteni, puse frumos în cuierul de la bufet: le-a adunat cu grijă, le-a pus teanc, una într-alta, apoi a intrat cu ele în latrina din spatele localului etc. "După Sfânta Marie pot să fac în ea de pălărie, aşa mi-au spus nişte bătrâni înţelepţi din sat. De ce, dacă pot face ceva, să nu fac? Prea ne-am învăţat toţi să nu facem ce putem, fiindcă ne e lene sau n-avem câştig! Dacă mi s-a zis că pot să fac, am făcut, ce era să fac?", ne spune Manole. El e aşteptat să revină în localitatea sa de baştină: îl aşteaptă toţi consătenii, să-i arate ce furci, coase, topoare şi puşti de vânătoare şi-au cumpărat între timp.