Prăbuşirea blocului din SUA ridică multe întrebări și la noi. Cât de sigur e cel în care stați?

Pe 24 iunie, clădirea de 12 etaje – ChamplainTowers South, din localitatea Miami-Dade, Florida, SUA, s-a prăbuşit din senin, 98 de persoane pierzându-şi viaţa, conform ultimelor date. Presa de peste ocean a relatat că au existat probleme de structură, detectate de cel puţin trei ani. Climatul umed şi apa sărată din zonă care s-au infiltrat până la structura de rezistenţă a blocului, construit în urmă cu 40 de ani, ar fi printre cauzele dezastrului. În acest context, „Ziarul de Iaşi“ a luat legătura cu un specialist în construcţii din Iaşi, în special în cele care utilizează betonul armat, prof.dr. Petru Mihai, pentru a înţelege care este „termenul de expirare“ al unui bloc de locuinţe şi care sunt primele semne la care ar trebui intervenit pentru a fi prevenită o tragedie, dar şi pentru a prelungi durata de viaţă a unei construcţii. Prof. Mihai este cadru didactic la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi (TUIASI).

Urmărirea anuală a blocurilor, un fel de ITP la clădiri

Profesorul universitar a explicat că pentru orice fel de construcţii în România, nu doar pentru cele construite din betoane, există un normativ cu caracter de lege care stabileşte urmărirea comportării în timp a construcţiilor. Există două tipuri de urmărire: cea curentă şi cea specială.

„Cea curentă este destul de simplă şi se face cu mijloace vizuale. Mă duc şi mă uit la construcţie, la exterior, la interior, să văd dacă sunt zone cu probleme, fac alte determinări prin mijloace simple: ciocănesc tencuiala să nu sune a gol etc. Urmărim deplasări ale construcţiei, grinzi care nu sunt la locul lor, stâlpi ai acoperişului care s-au deplasat, dacă sunt fisuri, crăpături, zone expuse unde armătura a corodat, dacă la îmbinări şuruburile sunt ruginite, dacă pe elementele metalice ale structurii nu apare coroziune etc.“, a explicat specialistul pentru „Ziarul de Iaşi“.

El a spus că urmărirea curentă ar trebui să fie făcută anual, conform obligaţiilor impuse de lege. Acest lucru înseamnă că un bloc de locuinţe, spre exemplu, ar trebui să contracteze anual, prin asociaţia de proprietari, un inginer constructor specializat care să facă această evaluare sumară. E ca un ITP la maşină, explică prof.dr. Petru Mihai, care spune că dacă în urma acestei urmăriri curente se observă elemente ce ridică probleme mai grave, atunci intervine urmărirea specială.

„Aceasta se face fie la construcţii de importanţă deosebită (centrale nucleare, un pod care leagă două regiuni, vital pentru economie etc.) sau dacă s-au identificat probleme grave la o construcţie. Vorbim de o grindă fisurată sau deformată, spre exemplu. Nu-mi permit aici să merg o dată pe an, trebuie să urmăresc continuu cum evoluează fisura, dacă se stabilizează, dacă avansează, şi se face asta cu echipamente specializate“, a completat prof.dr. Petru Mihai.

Un bloc cu 100 de ani garanţie poate avea probleme după 30

Acesta a explicat că, de principiu, construcţii din beton – cum sunt blocurile – sunt proiectate cu o garanţie de 90-100 de ani, dar pot apărea probleme şi după 30-40 de ani, în funcţie de zona de exploatare. Profesorul a exemplificat cu o serie de structuri pe care le-a inspectat personal în zona Ocna Mureş, care după 10 ani de la construcţie „arătau groaznic“.

„Se extrăgea sarea cu apă fierbinte, care ulterior se evapora şi în atmosferă se duceau şi particule de sare. Era groaznic – după 10 ani unele armături aproape că nu mai existau. Dar, să spunem, într-o medie generală, după 30-40 ani de ani ar trebui făcută o inspecţie mai riguroasă“, a punctat prof.dr. Petru Mihai.

El a spus că în majoritatea blocurilor, la 10-20 de ani de când au fost date în uz, se fisurează unele ţevi la subsol, spre exemplu, care duc la acumulări de apă. Acea apă, dacă nu este evacuată, poate să se infiltreze până la elementele de structură. Dacă o daună este observată din timp sau dacă se acţionează preventiv, profesorul spune că o construcţie de beton poate fi exploatată cu mult după cei 100 de ani de garanţie.

„E ca la maşini: nu te lasă deodată în drum fără să dea semne că ar exista probleme. Aşa este la clădiri: vedeţi că a început să cadă tencuiala, apare o fisură, o zonă de coroziune roşiatică. Dacă nu interveniţi atunci, încep să se agraveze problemele. Din păcate, la noi nu prea se face această urmărire curentă. Fiindcă structura e gândită să ţină 90 de ani, dar hidroizolaţia după 20 de ani ar trebui schimbată, tabla la fel dacă este acoperiş şi sunt scurgeri de apă“, a spus prof.dr. Petru Mihai.

El a precizat că mulţi proprietari înţeleg din garanţia de 90 de ani că nu vor fi probleme timp de multe decenii la o clădire, şi din această cauză nu există „minima educaţie să am grijă de bunul meu“.

„Dacă pică o zonă cu tencuială, cu 50 de lei iau un sac de mortar, am re-tencuit şi am rezolvat problema. Dacă las 3-5 ani, umezeala poate ajunge la stâlp, corodează armătura şi s-ar putea să mă coste între 5.000 şi 50.000 de lei să o repar“.

VEDEȚI ȘI: 3.100 de blocuri din Iaşi au peste 30 de ani vechime. 41 sunt din anii ’20 – AICI