Pro şi contra pasajelor din Podu Ros. Zece organizaţii civice contra Primăriei Iaşi

Oportunitatea construirii pasajelor supraterane din Podu Roş va fi dezbătută public la sfârşitul acestei săptămâni. Dar nu într-un eveniment organizat de Primărie, ci este vorba despre o manifestare iniţiată de societatea civilă. În ultimele luni, 10 organizaţii civice, parte din Alianţa pentru Promovarea Transportului Alternativ (APTA) Iaşi, au solicitat Primăriei informaţii privind cele două pasaje, dar răspunsurile instituţiei au fost departe de a fi lămuritoare.

„Acest proiect nu este susţinut de documentaţii strategice superioare cum ar fi Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD)”, este unul dintre motivele pentru care APTA solicită Primăriei suspendarea licitaţiei de proiectare a lucrărilor la pasaje, procedură care este în desfăşurare. Dezbaterea va avea loc online, vineri, 20 noiembrie, de la ora 18.00, şi va fi transmisă în direct pe Facebook. Printre invitaţi se numără reprezentanţi ai Primăriei, arhitecţi, profesori universitari şi experţi independenţi de mobilitate.

Ce reclamă organizaţiile civice

Din APTA fac parte organizaţii precum Civica, Iasi.Travel, IaşiBike etc. Principalele observaţii la adresa proiectului sunt legate de: inducerea traficului („mai mult spaţiu oferit maşinilor va genera o creştere a cererii”), disconfortul deplasărilor pietonale („un pasaj preponderent cu trafic auto va cauza poluare fonică, noxe şi praf”), compromiterea ideii de culoar verde de-a lungul Bahluiului („această zonă centrală poate deveni o atracţie urbană importantă de petrecere a timpului liber”), costul de oportunitate ridicat (investiţia mare, de 70 milioane lei, „ar compromite posibilitatea de a realiza proiecte mult mai importante şi mult mai eficiente”) sau neclaritatea finanţării („Primăria riscă să aloce sume considerabile pentru studii dedicate unui proiect care probabil nu va putea fi finanţat din fonduri europene nerambursabile”).

„Construcţia pasajelor în Podu Roş reprezintă o investiţie majoră care va schimba silueta oraşului, cu implicaţii la nivel urbanistic, economic, social etc. Înainte de a se începe demersurile de înfiinţare a acestui proiect, este necesar ca publicul ieşean să înţeleagă pe ce baze se fundamentează acest proiect în Podu Roş şi dacă reprezintă soluţia optimă pentru descongestionarea traficului, ţinându-se cont de aspectul dezvoltării durabile a Iaşului”, a arătat APTA Iaşi. Organizaţiile civice au mai precizat că dezvoltarea infrastructurii „trebuie să fie una sustenabilă” şi trebuie acţionat pentru un transport public eficient şi predictibil şi infrastructură pentru deplasare pietonală sau cu bicicleta/trotineta.   

Primăria: „Realizarea pasajelor este foarte necesară”

Primarul Mihai Chirica nu putut fi contactat în cursul zilei de ieri pentru a-şi exprima un punct de vedere referitor la solicitarea organizaţiilor civice. În schimb, putem afla cum Primăria apără proiectul din caietul de sarcini aferent licitaţiei de proiectare. „Intersecţia Podu Roş reprezintă un nod foarte important în circulaţia auto din municipiul Iaşi. Fluxurile de circulaţie dinspre cartierele Nicolina şi Socola – Bucium spre centrul civic şi restul cartierelor oraşului se intersectează aici generând sugrumări ale traficului. La acestea se adaugă şi afluxul de vehicule care se îndreaptă spre campusul universitar din zonă. Din acest motiv, realizarea unor pasaje care să preia vehiculele de pe cele două maluri ale Bahluiului fără a mai tranzita intersecţia este foarte necesară”, se arată în documentul citat, întocmit de specialiştii municipalităţii şi avizat de primar. În studiul de fezabilitate întocmit în 2017 se invocă faptul că realizarea pasajelor va determina fluidizarea traficului, dezvoltarea zonei, creşterea siguranţei traficului, micşorarea timpilor de parcurs şi scăderea poluării la toate nivelurile în zonele tranzitate în prezent.

„Prin denivelarea fluxurilor principale de trafic, unul dintre fluxurile majore va trece pe pasajul suprateran fără a fi oprit la semafor, iar celelalte fluxuri vor putea fi mai bine gestionate la sol, intersecţia câştigând mult în primul rând în capacitatea de trafic, iar în al doilea rând în fluenţă şi siguranţă de parcurgere a spaţiului intersecţiei”, se precizează în studiul de fezabilitate. În ceea ce priveşte sursa de finanţare, primarul Mihai Chirica declara recent că intenţia municipalităţii este de a accesa fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), plan care urmează să fie aprobat de către Guvern până la sfârşitul acestei luni.