Profesorul Ioan Caproșu – medievist și documentarist desăvârșit

Originar din Mitoc, Botoșani, va parcurge un impresionant traseu intelectual, desăvârșindu-l în capitala spirituală a românilor, Iași, unde a activat în cadrul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” și al celebrei Universități ”Al. I. Cuza”. Foarte curând, interesul științific al Domniei Sale este proiectat în trei direcții principale: economie (camăta și creditele în Moldova evului mediu), edificiile creștine vechi (bisericile și mănăstirile) și documentaristică. Publică o serie de lucrări total inedite, inclusiv, câteva studii monografice de importanță majoră pentru istoriografia românească: Biserici și mănăstiri vechi din Moldova până la mijlocul sec. al XV-lea, O istorie a Moldovei prin relațiile de credite  până la mijlocul sec. al XVIII-lea, Relațiile economice ale Moldovei cu Brașovul de la începutul sec. al XVIII-lea până la 1850 ș. a.

Istoricul Ioan Caproșu își focalizează activitatea pe studierea, prelucrarea, transliterarea, traducerea și publicarea actelor vechi româno-slave și slavo-române, deținând, în acest sens, funcțiile de coordonator, autor sau coautor al studiilor de profil. Ne referim, în primul rând, la renumitele colecții de documente: DIR (Documente Privind Istoria Românilor, A. Moldova); DRH (Documenta Romaniae Historica. A. Moldova); DII (Documente privitoare la istoria orașului Iași, 1408-1790 – 10 volume!);  ÎMCV (Însemnări pe manuscrise și cărți vechi (până la 1859 – 5 volume). De fiecare dată, demonstrează competențe impecabile în domeniu, o cunoaștere perfectă a limbilor română din secolele XVI-XVII, româna contemporană și slavonă. Grație contribuției neobositului cercetător, științele istorică și lingvistică au dobândit o bază temeinică, iar specialiștii – argumente irevocabile întru tratarea problemelor științifice.

Ca structură de idei, întreaga opera a distinsului savant ieșean confirmă teza continuității ființei noastre ca neam și faptul că, în evul mediu, au apărut și evoluat formele tipologice de organizare a românilor, că anume, în această perioadă, au fost puse temeliile istoriei și culturii naționale, o parte din care s-a pierdut odată cu ondulațiile politice de după degajarea „chestiunii orientale” și cataclismele mondiale din sec. XIX-XX.

O simplă estimare demonstrează că profesorul Ioan Caproșu a publicat sute de lucrări, dintre care 200, de popularizare a științei, fiind inserate în presa culturală și cotidiană din România și Republica Moldova. Alexandru Moșanu, patriarh al gândirii și mișcării naționale din Moldova de Răsărit (Basarabia), sublinia frecvent aportul și poziția civică a savantului în raport cu problema județelor ”curat românești” (N. Iorga) din stânga Prutului, ocupate militar, și a unei eventuale reuniri a acestora cu Țara.

În colecțiile de documente vechi sunt incluse toate satele, târgurile și orașele din această parte a Țării din sec. al XIV-lea și până la începutul sec. al XIX-lea, afirmându-se  limpede că toate procesele istorice, etnice, culturale și lingvistice de pe aceste meleaguri evoluau în același ritm cu cele din restul teritoriilor locuite de români. Din păcate, acest argument de netăgăduit este ignorat în continuare de oficialitățile de la Chișinău și de unele structuri politice de prin alte părți.

Redactate, de obicei, în limba slavonă, actele vechi (numai pentru mun. Iași au fost scoase la iveală peste 3000 de documente), apar traduse, într-un mod specific, în dulcele grai românesc de neobositul istoric medievist. Mesajul transmis în limba maternă îl plasează pe acest strălucit om de cultură printre cele mai importante somități ale neamului. Susținut de „reputații filologi ieșeni, Alexandru Andriescu și Vasile Arvinte, la realizarea ediției filologice a Bibliei de la 1688” (Mircea Ciubotaru, La o nouă aniversare, în În honorem Ioan Caproșu, Iași, Polirom, 2002, p. 9), ilustrul academician rămâne unul dintre cei mai renumiți experți în valorificarea actelor medievale, căci, trecute prin expertiza-i competentă, aceste hrisoave devin accesibile tuturor celor interesați de obârșia neamului românesc și, nu în ultimă instanță, de propria origine.

În aceasta constă forța magică și celebritatea profesorului Ioan Caproșu, căruia îi transmitem un salut fratern și pe care îl felicităm călduros cu ocazia împlinirii onorabilei vârste, urându-i multă sănătate și noi succese în activitatea științifico-didactică!

Prof. univ. dr, hab, Demir Dragnev, membru corespondent al AȘM, Om emerit

Prof. univ, dr. Teo-Teodor Marșalcovschi, Om emerit

Conf. univ. dr. Margareta Curtescu, scriitoare

Chișinău-Bălți