ROBOR & Comp.

marți, 28 noiembrie 2017, 02:50
1 MIN
 ROBOR & Comp.

Harnici în preluarea şi difuzarea în discursul public a termenilor noi, de efect, din diferite domenii ale arzătoarelor activităţi actuale, moderatorii emisiunilor tv pare că uită cui se adresează cu produsele lor. Dar poate e prea puţin spus harnici; mai aproape de percepţia unui public având şi simţ critic (nu doar vreo presupusă admiraţie servilă) este termenul lacomi

Da, lacomi de o imagine de specialişti de ultim moment al convertirii, prietenii noştri la care ne-am referit îi înfruntă vioi pe invitaţii emisiunilor folosindu-se de tehnicisme prinse după ureche sau depistate anterior în folos propriu.

► Printre acestea, şi termenul din titlu, în enunţuri de tipul „Indicele ROBOR a atins un nou nivel record al ultimilor trei ani; ce părere aveţi?”, sau, ca să ne mai liniştim, „Este adevărat că românii cu credite în lei ar putea scăpa de ROBOR?”. Şi aşa mai departe. Nu că un context mai larg nu te-ar ajuta să cam înţelegi despre ce este vorba, dar de mirare că, până acum cel puţin, eu nu am surprins nicio aplecare spre mine ca telespectator, vreo intenţie care să răspundă unei curiozităţi uşor de presupus: „robor, adică…”. Căci „robor” este un termen extra-nou în discursul public şi, probabil, nu este prea vechi nici în zona băncilor. Iar emisiunea tv nu este un simplu câmp de înfruntare (uneori mimată) între gazdă şi invitaţii săi, ci trebuie concepută cel puţin ca un triunghi, în afacere fiind de presupus şi publicul.

► Dacă reprezint o categorie văduvită, în temă, de cunoaştere, atunci, mă fac şi avocatul acestei partide şi, dat fiind că mediul specializat are destule capcane pentru cei din afară (de tipul informaţiilor financiare „Valori ROBID-ROBOR pentru 11AM…”, respectiv „Rules for determining Robid/ Robor”), încerc să pun la dispoziţia celor ca mine câteva cunoştinţe proaspăt pescuite din izvoare demne de toată încrederea, pornind de la publicaţii responsabile faţă de cititori. Aşadar, „Rata ROBID şi rata ROBOR reprezintă ratele dobânzilor de referinţă pe piaţa monetară interbancară stabilite pentru depozitele plasate/atrase de către/de la instituţiile de credit” (/ziaruldeiasi.ro/).

► Glose. Apoi, strict lexicografic: „ROBOR vine de la Romanian Interbank Offer Rate şi reprezintă rata medie a dobânzii pentru creditele în RON…” (vezi referirea de mai sus la vârstă!); „EURIBOR sau European Interbank Offered Rate este rata internaţională a dobânzii interbancare pentru moneda euro…”; „LIBOR (în engleză London Interbank Offered Rate) reprezintă rata dobânzii practicată pe piaţa londoneză…” (/intreb.bancatransilvania.ro/). Deci, cam relaţiile dintre bănci ca punct de plecare, iar, mai departe, dacă găsiţi chiar formulări mai simple, comunicaţi-le pe la televiziuni, în folosul semenilor.

► Pentru comparaţie, să vedem probleme ale altui mediu specializat, dar, şi acela, de mare interes pentru public. Care, prin insolaţie, înţelege (când înţelege) „starea patologică provocată de expunerea îndelungată a corpului la acţiunea razelor solare şi care se manifestă prin febră, dureri de cap, ameţeli, greaţă, delir etc.”. Dar, o antipatică (doar mie, pentru pronunţia afectată de elevă bucureşteancă fiţoasă) prezentatoare de sinteze meteo de la Romtv, vorbind (26.11) despre situaţia atmosferică din ultimele trei zile, se referă la insolaţiile din această perioadă, când cerul a fost predominant acoperit, ba a şi plouat. Căci, pentru Gabriela B. insolaţie are sensul „iluminare a unei suprafeţe de razele solare”, şi marea specialistă nu se coboară la public; ea pare a fi, în general, aptă doar pentru nivelul endogen al discursului, cel dintre profesioniştii restrâns specializaţi. Dar, atunci, de ce o invită să prezinte programe la tv? Ca să-şi ia revanşa faţă de preţioase ale ROBOR-ului?

► E o vorbă! Televiziunea rămâne, în mare, o zonă a relaţiilor cu publicul ce nu se poate dezbăra de automatisme. Sigur, „bună ziua” a devenit o simplă formulă de contact verbal. Dar lucrurile nu stau totdeauna chiar aşa. A aflat şi o prezentatoare de la TVR1, când i s-a adresat cu acest salut actriţei Carmen Tănase, invitând-o să-i vorbească despre ce a însemnat pentru ea Stela Popescu (23.11): „- Bună ziua e o vorbă! Nu e bună!”. Şi mi-am adus aminte de completarea adusă Chestionarului pentru „Atlasul limbilor Europei” privitor la tema „Salutul”, care nu conţinea o întrebare privind situaţia când nu se salută formal. Asupra căreia mi-au atras atenţia vorbitori ai graiurilor: când intri în casă, la mort, „intri în vorbă” cu cei de faţă, fără niciun bine sau bună!

► Televiziunea nu-i (doar o) ciucă a bătăilor. Iată şi o vorbă de bun-simţ: la Realtv (26.11, ora 9,35) se promite că vor fi transmise momentele emoţionante din timpul ceremoniei funebre, însoţind sicriul Stelei Popescu de la teatrul „Tănase” la Cernica: „Vom trata cu decenţă acest subiect!”. Iar la „Akzente”, emisiune săptămânală de la TVR1 pentru cei interesaţi de limba şi cultura germană, în discuţie fiind situaţia unei biserici mai mici (23.11, ora 16,50), un pastor aminteşte cu bunăvoinţă nesfârşită următoarea înţelepciune: „Creştinii nu se numără, ci se cântăresc!”.

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Comentarii