Rotativă?

Până nu demult, în mediul ziarelor, al publiciştilor şi al cărţii, era de interes, ba se afla chiar la loc de cinste substantivul rotativă, reprezentând (şi vrem să provocăm oarecare emoţie unui virtual intrus într-o tipografie) „instalaţia folosită în imprimarea publicaţiilor de mare tiraj, care funcţionează prin rotirea a doi cilindri ale căror suprafeţe sunt în contact, unul servind ca suport al clişeului, celălalt ca suprafaţă de presiune“. Cunoscătorilor, chiar numai termenul tehnic le dă sentimentul împlinirii, ca în amintirile unui corector despre palatul redacţional al „Adevărului“, ziar al lui Const. Mille (între 1898-1920): „Rotativele duduiau, sulurile de hârtie se descărcau numeroase…“ (/historia.ro/).

Destinul implacabil, de-a dreptul, pare a fi instalaţia respectivă a tipografiei la scriitori din se­co­lul trecut: „Les rotatives tournent follement, dé­vo­rant les grandes bobines de papier blanc qu’on leur sert, et le vomissent aussitôt, couvert de nouvelles mondiales“ (Paul Morand, după TLFi); „Porni spre Sărindar, să arunce vestea proaspătă şi senzaţională rotativelor“ (Cezar Petrescu, după DLR).

Cu timpul, totul se face mai pe… muţeşte, dar cred că din primii ani când eram secretar ştiinţific (şi tehnic!) al revistei Institutului Philippide, citind, mai mult din curiozitate decât pentru a mă instrui, cartea lui Virgil Molin, „Vocabularul tipografului“ (1940), am aflat specii ale instalaţiei: rotativa offset, tipografică, de heliogravură, cu foi, cu bobine etc., din vârste vechi ale meseriei. Aparent vestigiu pe care, pe post de reper, este evocat în legătură cu activitatea unui ziarist contemporan: „Cornel Nistorescu – de la rotativă la arhivă“ (cu un scurt istoric al evoluţiei publicaţiei intitulate „Evenimentul zilei“, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, până la ziarul la care a scris articole contemporanul nostru).

Devenirea semantică este interesantă, deoarece, în franceză, limbă din care noi am împrumutat termenul, folosindu-l ca atare, baza este un adjectiv însemnând „care se roteşte“. Însăşi utilizarea substantivală de mai sus a rezultat dintr-un adjectiv, „presse rotative“, dar sunt altele, şi româneşti, multe şi doar unele mărunte, de la „scaun rotativ pentru pian“, la „cuptor Γ, „ferăstrău Γ, iar „Scânteia“, în 1960, preamărea virtuţile „sapei rotative“ în agricultura colectivistă.

Oricum, în speţă, modelul direct nu se găseşte în franceză, limbă în care se foloseşte expresia „la présidence tournante“; concupiscenţa lingvistică în discuţie ni se trage de la engleză, cu „rotating presidency“, model trecut, indirect, cel puţin şi asupra germanei („der rotierender Vorsitz“).

Cu rândul. Revenind la preşedinţia ce se anunţă, trebuie să ne reamintim că noi, românii, avem viziunea unei asemenea afaceri. Pe vremuri, când proprietarii de oi ce aveau mai puţine animale se întovărăşeau pentru a face o stână, fiecare dintre ei urma să mulgă toate oile şi să facă brânza. Aceasta după măsurătoarea (ori „măsurişul“) laptelui, aşadar proporţional cu numărul oilor pe care le avea fiecare. Se stabilea câte „mulsori“ reveneau fiecărui proprietar, iar acest tip de stână se numea „cu rândul“. Acum nu se pune direct problema măsurişului, prin urmare nici a mulsorilor! Poate de aceea (las’ că însăşi o asemenea subtilitate le poate fi peste mână!), consultanţii noştri lingvistici acreditaţi pe lângă organisme UE nu au pretins, în temă, vreo salvgardare naţională printr-o echivalare terminologică românească natur.

Poate prea timide, au existat (şi mai fiinţează) tentative comparabile în ceea ce priveşte denominaţia, de tipul „preşedinţia prin rotaţie a Consiliului European“, „rotaţia Preşedinţiei“. Dar, pe de altă parte, slavă Domnului, există numeroase combinaţii lexicale contemporane favorizând denumirea deja acceptată a preşedinţiei, cum ar fi, doar din domeniul pescuitului, „rotativa supremă pentru păstrăv“, „pescuitul ştiucii primăvara la rotativă“, eventual, cu decriptarea abrevierii: „cleanul la linguriţa rotativă pe rîu“. Şi din alte zone, cu unele realizări mai accesibile, altele mai puţin: „platou rotativ, bază rotativă; uşor de servit“ (Ikea!), „colţar extensibil rotativ“, „spălătorie auto cu braţ rotativ“, „laser rotativ“, „instrumentar rotativ pentru endodontie la calitate superioara si preturi competitive“ (/dentotal.ro/).

Dar mopul? Dacă, însă, este vorba de resurse, să nu ne mirăm nici de eventualitatea pe care o reprezintă „mopul rotativ“, cu posibilităţi de alegere: cutare firmă face publicitate pentru „cel mai bun mop rotativ cu pedală“ (/top-shop.ro/).

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi