În România, transplantul este posibil la Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti, însă doar în cazul copiilor cu vârsta de minimum un an sau care cântăresc 10 kilograme, el având 6,7 kilograme. Copilul ar putea fi salvat chiar de mama sa, care poate să îi doneze o bucată din ficatul său, în urma investigaţiilor făcute de medicii ieşeni reieşind că este donator compatibil. „Urgenţa acestei intervenţii este maximă, este vorba despre o boală foarte rară, practic nu sunt dezvoltate canaliculele biliare din interiorul ficatului, canalicule care se ocupă de drenajul bilei, colectarea şi evacua­rea acesteia în intestin

Cititi si: Poveste uluitoare: Transplant la 46 de ani între gemeni din familie cu 18 copii

Boala ar trebui diagnosticată la vârsta de două luni, ca să poată beneficia de o intervenţie chi­rurgicală paliativă, Kasai se numeşte, prin care se face un drenaj, cu scopul de a temporiza momentul transplantului. Din păcate, la noi a ajuns târziu, la vârsta de patru luni, astfel că singura soluţie terapeutică a rămas transplantul. Recuperarea este totală, va rămâne cu o imunosupresie pe viaţă, dar care scade treptat. Efectiv eşti ca un Dumnezeu în faţa copilului când faci transplantul, îi dai o viaţă nouă“, a explicat dr. Camelia Ivănescu, medic specialist pediatru, medicul curant al copilului.

Fiecare zi care trece e vitală

Practic, în momentul de faţă, viaţa lui Matei stă într-o singură aprobare pentru a putea pleca în străinătate şi pentru a putea trăi. Medicii susţin că fiecare zi care trece îi alterează starea şi se tem că, dacă lucrurile nu vor fi urgentate, copilul se va pierde. Aceştia au pregătit copilului toate actele necesare şi au luat deja legătura cu două clinici din Europa care fac acest tip de transplant. Dosarul său se află la Direcţia de Sănătate Publică din Botoşani, de unde provine copilul, care urmează să îl trimită mai departe către Ministerul Sănătăţii, iar mai apoi să fie aleasă una din cele două clinici unde să fie efectuat transplantul, fie în Belgia, fie în Italia. Costul transplantului se ridică la 115.000 de euro, bani care însă nu vor reprezenta o cheltuială din partea părinţilor. „Vreau să vă spun drama mea ca medic, care văd acest copil zi de zi, îi iau analizele zilnic, îmi e şi frică să îl înţep zilnic. Efectiv îl văd cum se degradează, ficatul lui nu mai funcţionează, se fibro­zează. Încerc să îl ajut cu toate suporturile nutritive necesare, momentan este alimentat natural la sân, dar are nevoie de suplimente pentru că ficatul nu reuşeşte să sintetizeze tot ce ar trebui. Aş dori ca autorităţile să înţeleagă că este o urgenţă maximă“, a completat dr. Camelia Ivănescu. Afecţiunea cu care Matei se luptă a fost observată încă din prima lună de zile de mama lui care a văzut că ochii şi pielea au culoarea galbenă, aşa că a mers la medicul de familie care i-a spus că e ceva normal, care va trece cu un tratament. „Încă de când s-a născut, am văzut că e galben la ochişori, însă am crezut că e vorba de un icter prelungit, aşa mi-a zis şi medicul de familie. Am făcut analize şi bilirubina care în mod normal are valoare de 1, la el era 11. De la 2 luni stau cu el prin spital, mai trec câte puţin pe acasă, însă în rest sunt în spital. Am noroc că doamna doctor e un înger pentru Matei, s-a implicat ca şi cum ar fi copilul ei, nu aş şti cum să îi mulţumesc“, a spus Ramona Andronic, mama lui Matei. Medicii spun că acesta este un caz particular, fiind vorba despre un copil cu vârstă foarte mică, diagnosticat însă tardiv.

Cititi si: Primul transplant de măduvă la Iaşi. Când vom avea şi «banca» ce ne va salva de cancer?

La Spitalul de Copii au existat foarte puţine astfel de cazuri diagnosticate în ultimii 40 de ani, maximum 20. „Cel mai mare cadou care se poate face unei mame de 8 martie este să fie lăsată să dea o parte din organe pentru copilul ei. Este mamă şi dacă asta îşi doreşte sistemul nostru trebuie să o ajute atâta timp cât procedura nu este rezolvabilă la vârsta asta în ţară. Rugăm să se urgenteze trimiterea acestui copil, deja dosarul lui este făcut, complet documentat. Au mai existat cazuri în care a fost timp să se amâne pentru că a fost intervenţia de temporizare, în acest caz nu mai este timp“, a subliniat prof. univ. dr. Ingrith Miron, medic primar pediatru, coordonator disciplină pediatrie UMF Iaşi şi preşedinte al Societăţii de Medici şi Naturalişti, fi­liala Pediatrie. 

Publicitate și alte recomandări video