Spectacole de clasă, fără spectatori

Întrecerile s-au desfăşurat aproape în totalitate fără spectatori, însă spectacolul sportiv în arene s-a ridicat de cele mai multe ori la înălţimea aşteptărilor.

Amânarea cu un an a celei mai mari competiţii polisportive a planetei a adus cu sine importante creşteri ale bugetului, însă, în cele din urmă, Jocurile Olimpice de la Tokyo au costat mai puţin faţă de aşteptări. Prima estimare a costurilor, făcută în 2013, în dosarul de candidatură al capitalei nipone, a fost de 734 de miliarde de yeni, dar organizatorii au crescut bugetul total în urma amânării Jocurilor cu un an.

Aceasta a fost a doua ediţie a Jocurilor Olimpice de vară găzduită de Tokyo, după cea din 1964, şi a patru a Jocurilor în Japonia, luând în calcul şi ediţiile de iarnă din 1972 (Sapporo) şi 1998 (Nagano). De menţionat că Sapporo, care candidează şi pentru Jocurile de iarnă din 2030, a găzduit probe şi la Jocurile de vară din acest an (maraton, marş).

 În programul JO de la Tokyo au fost incluse discipline sportive noi, precum baschet 3×3, freestyle BMX, dar şi softball (revenit, de fapt varianta feminină a baseball-ului), karate, escaladă, surfing şi skateboarding.

Delegaţia Statelor Unite a ocupat primul loc în clasamentul pe medalii, cu 39 de aur, China s-a clasat pe locul secund, cu 38 de medalii de aur, iar Japonia, care a dominat întrecerile de judo şi lupte, a ocupat treapta a treia a podiumului, cu 27 de medalii de aur. Flacăra olimpică a fost aprinsă pe Stadionul Olimpic din Tokyo, pe 23 iulie, la ceremonia de deschidere de jucătoarea japoneză de tenis Naomi Osaka. Pentru prima oară la Jocurile Olimpice s-a decis ca delegaţiile să aibă portdrapel o femeie şi un bărbat, ca semn al egalităţii de gen promovată de CIO. La competiţii au participat 11.483 de sportivi, reprezentând 206 comitete olimpice naţionale.

Înotul şi atletismul, din nou în prim plan

Eroii Jocurilor au fost doi înotători, americanul Caeleb Dressel şi australianca Emma McKeon. Dressel a cucerit în total cinci medalii de aur la JO 2020, în timp ce McKeon a obţinut şapte medalii, 4 de aur, 3 de bronz. O altă reprezentantă a Australiei, înotătoarea Kaylee McKeown, a încheiat cu 3 medalii de aur şi 1 de bronz. Sportiva sud-coreeană An San (tir cu arcul) a cucerit 3 medalii de aur, ca şi neozeelandeza Lisa Carrington (kaiac) sau atleta jamaicană Elaine Thompson-Herah (100, 200 şi 4x100m). Ultima realizează dubla 100 – 200 la două ediţii consecutive, performanţă nereuşită de nicio atletă până acum. Remarcabile sunt performanţele reuşite de Elveţia, în proba de cross-country la mountain bike, cu un podium integral la feminin (Jolanda Neff, Sina Frei, Linda Indergand),

Un italiano vero şi „Isoscel” din Austria – surprizele ediţiei

Surpriza cea mare a venit din atletism, unde epigonii lui Usain Bolt din SUA şi Jamaica s-au uitat unii la alţii şi toţi la italieni cum câştigă probele lor favorite. Lamont Jacobs, născut în SUA dar crescut în peninsulă a câştigat 100 de metri cu un nou record continental, în timp ce, alături de Lorenzo Patta, Esaosa Desalu şi Filippo Tortu au câştigat ştafeta în faţa canadienilor şi chinezilor. Jacobs a devenit primul european care a câştigat „suta”olimpică după britanicul Linford Christie, în 1980.Jamaica s-a clasat a patra iar echipa SUA a fost descalificată. Concursul de atletism a mai evidenţiat o raritate, italianul Gianmarco Tamberi şi qatariotul Mutaz Essa Barshim cucerind medalii de aur la săritura în înălţime (2,37 m). Ambii sportivi, buni prieteni au decis să împartă medaliile de aur, decât să susţină un baraj pentru departajare.

A doua mare surpriză a venit din ciclismul feminin. Profesoara de matematică Anna Kiesenhofer (30 de ani) , neinclusă în circuitul profesionist, fără antrenor specializat, provenită din triatlon şi setată ulterior pe contratimp, a câştigat proba la care s-a aşteptat cel mai puţin, cursa de fond, învingând clat vedete ca olandeza Annemiek van Vleuten şi italianca Elisa Longo Borghini

Micile recorduri

* Cubanezul Mijain Lopez Nunez a devenit primul sportiv care câştigă patru titluri olimpice consecutive la lupte greco-romane, impunându-se la categoria 130 kg. Selecţionata masculină de baschet a Statelor Unite a câştigat şi ea al patrulea titlu olimpic consecutiv. * Călăreţul australian Andrew Hoy, medaliat cu argint în concursul complet pe echipe, a devenit, la 62 de ani, cel mai vârstnic medaliat olimpic după 1968. Hoy a cucerit la Tokyo a cincea medalie olimpică (dintre care trei de aur), dar prima după Jocurile de la Sydney din 2000* Gimnasta uzbecă Oksana Ciusovitina a disputat, la vârsta de 46 de ani, a opta sa participare olimpică în timp ce jucătoarea siriană de tenis de masă Hend Zaza a fost cea mai tânără sportivă de la Tokyo, la vârsta de 12 ani.* Legendara gimnastă americană Simone Biles, cvadruplă campioană olimpică la Rio, în 2016, s-a retras din concursul pe echipe, acuzând o presiune prea mare, iar ulterior a renunţat la finalele de la individual compus, sărituri, sol şi

România bilanţ modest

Ţara noastră a participat cu 101 sportivi şi a obţinut patru medalii, una de aur prin Nicoleta Bodnar şi Simona Radiş, la dublu vâsle feminin, şi trei de argint prin Ana-Maria Popescu, la spadă individual feminin, Marius Cozmiuc şi Ciprian Tudosă, la dublu rame masculin, şi Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan Constantin Berariu, Cosmin Pascari, la patru rame fără cârmaci masculin. Foarte aproape de podium a fost revelaţia sportului românesc din acest an, înotătorul David Popovici (la 200 m liber).