Top mondial ciudat: La Iaşi s-ar trăi mai bine decât la Detroit şi Torino

Credeţi că în Iaşi se trăieşte mai bine decât în Milano, Londra, Paris sau Roma? Întrebarea este cel puţin ciudată, însă există un clasament cu peste 220 de centre urbane care situează oraşul nostru undeva la mijloc în ceea ce priveşte calitatea vieţii. Realizatorii au luat în calcul opt indicatori pe baza cărora au obţinut factorul de calitate a vieţii.

Municipiul Iaşi apare astfel pe poziţia 143 din 226, cu un punctaj de 134,81, chiar înaintea Cracoviei (134,79) şi a oraşului american Detroit (133,44 – foto). Locul 140 aparţine New York-ului (138,86), iar pe 141 este plasat oraşul bulgăresc Varna (137,25).

În Top 10 sunt aglomeraţii urbane din Australia, Statele Unite, Elveţia, Olanda şi Noua Zeelandă, iar pe podium apar, în ordine, Canberra (Aus.), Eindhoven (Olanda) şi Raleigh (SUA).

După puterea de cumpărare, vârful clasamentului afişat pe site-ul numbeo.com este dominat de oraşe din SUA, printre care se strecoară Canberra, Zurich şi Doha (Qatar). Iaşul coboară pe linia 162, după Bucureşti (154), Cluj-Napoca (159) şi Timişoara (161).

Când vine vorba de siguranţa cetăţeanului, primul oraş american apare pe locul 30 (Salt Lake City), după Cluj-Napoca (13) şi Timişoara (29). Iaşul figurează pe 33, iar Bucureşti pe 42.

În schimb, la calitatea actului medical, Clujul este primul dintre oraşele româneşti (locul 137), urmat de Timişoara (149), Iaşi (188) şi Bucureşti (205). Aceeaşi ordine se regăseşte şi după gradul de poluare, cu diferenţa că Cluj-Napoca e mult în faţă, spre topul oraşelor cu cel mai curat aer (37), iar Bucureştiul spre coada clasamentului (194).

Timişoara şi Iaşul sunt la mijlocul clasamentului, alături de New York, Atena, Londra, Los Angeles, Nicosia şi Belgrad.

Cât priveşte costul vieţii, în Iaşi e cel mai ieftin de trăit, iar în Bucureşti, cel mai scump – deşi marjele sunt foarte apropiate pentru cele patru oraşe româneşti care apar în acest clasament.

Acesta este realizat pe baza datelor oferite de cei care locuiesc în oraşele respective. Pentru Iaşi, de exemplu, informaţii despre indicatorii luaţi în calcul au fost oferite de 136 de contributori.

Cu 314 voluntari, clujenii au fost mai „săritori”, iar aproape 700 de bucureşteni au contribuit la realizarea lui. Criteriile după care deţinătorii bazei urbane de date Numbeo au alcătuit acest clasament au omis însă alte oraşe româneşti – precum Braşovul, unde 116 voluntari au contribuit cu informaţii, Oradea (65) şi Sibiu (64).