O persoană confirmată cu virusul West Nile la Iaşi a decedat  zilele acestea, iar alte cinci noi îmbolnăviri au fost confirmate la Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“ din Iaşi. Bărbatul care şi-a pierdut viaţa este prima persoană care a ajuns la spital din cauza unei înţepături de ţânţari vara asta. Acesta era din comuna Probota, Iaşi, şi avea 67 de ani. Medicii spun că starea bărbatului nu s-a mai îmbunătăţit după instalarea virusului, confirmat pe 24 iulie,  pentru că sistemul său imunitar era foarte slăbit şi s-au agravat celelalte boli cronice de care suferea.

Din ce comune sunt infectaţii internaţi

„Bărbatul avea mai multe afecţiuni, printre care diabet, dar şi alte boli specifice persoanelor  vârstnice. Decesul a survenit şi ca urmare a virusului, pentru că în mod cert a fost afectat, dar în general persoanele care suferă deja de anumite boli sunt în mai mare pericol, imunitatea lor fiind mai scăzută“, a menţionat dr. Liviu Stafie, directorul Direcţie de Sănătate Publică (DSP) Iaşi. Tot zilele acestea au fost confirmate la Iaşi alte cinci cazuri de îmbolnăviri cu virusul West Nile. Este vorba de o persoană în vârstă de 88 de ani, din comuna Ungheni, una în vârstă de 77 de ani din Andrieşeni, una din Sineşti, în vârstă de 80 de ani, şi o alta din Dorobanţ (comuna Aroneanu), în vârstă de 67 de ani. De asemenea, a fost confirmată şi prezenţa virusului la o persoană mai tânără, în vârstă de 29 de ani, din comuna Rediu. Toate cele cinci persoane sunt internate la Spitalul de Boli Infecţioase, fiind diagnosticate cu meningoencefalită. Medicii spun că, pentru moment, starea lor este stabilă, însă vor fi ţinuţi sub observaţie în caz că apar complicaţii. Pe lângă cele cinci persoane, în spital se află şi alţi trei pacienţi diagnosticaţi acum câteva săptămâni, când au apărut primele semne ale prezenţei în judeţ a bolii transmise de ţânţari. Pacienţii sunt trei bărbaţi, în vârstă de 71, 60 şi 70 de ani, din Paşcani, Plugari şi Movileni. Dintre aceştia, starea bărbatului din Paşcani este mai gravă, pentru că prezintă şi o serie de comorbidităţi, după cum preciza profesorul Carmen Dorobăţ, manager al Spitalului de Boli Infecţioase, acum două săptămâni. Reprezentanţii DSP Iaşi spun că, deşi s-au mai înregistrat cazuri şi în anii trecuţi, anul acesta îmbolnăvirile par să se înmulţească cu o frecvenţă îngrijorătoare. Aceştia susţin că au luat deja legătura cu primăriile din judeţ şi le-au transmit că trebuie să ia mai multe măsuri pentru a îndepărta dăunătorii şi pentru a-i împiedica să se înmulţească.

„Noi am vorbit cu reprezentanţii primăriilor din judeţul Iaşi şi i-am rugat să ia măsuri pentru identificarea zonelor favorabile dezvoltării şi înmulţirii speciilor de ţânţari. Recomandăm efectuarea, împreună cu unităţi specializate, a lucrărilor de amenajare şi întreţinere a râurilor, a lacurilor cu scopul de a împiedica băltirea apelor. Aici e problema, căci aşa se înmulţesc ţânţarii. Au fost foarte multe ploi în iunie şi iulie, iar apoi au venit căldurile foarte mari şi au favorizat înmulţirea acestora. De asemenea, le-am recomandat defrişarea resturilor vegetale, precum şi dezinsecţii în zonele şi spaţiile unde prezenţa ţânţarilor este evidentă. Dezinsecţia trebuie făcută în două etape – prima etapă pentru uciderea ţânţarilor vii, apoi a doua, la 18-20 de zile, pentru exterminarea ouălor de insecte prin folosirea de substanţe omologate“, a precizat dr. Liviu Stafie, directorul DSP. Acesta spune că pe lângă măsurile luate de autorităţi, oamenii trebuie să încerce să se ferească pe cât posibil de înţepăturile de ţânţar.

DSP: Feriţi-vă de ţânţari

„Şi populaţia trebuie să ia măsuri de precauţie. E recomandat să evite expunerea la ţânţari, să folosească îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi chiar dacă e cald, să folosească substanţele repelente, să monteze plase la ferestrele locuinţelor ca să împiedice intrarea dăunătorilor. De asemenea, trebuie să ia măsuri de desecare a bălţilor din jurul gospodăriilor, dacă mai există, să îndepărteze recipientele care favorizează acumularea apei şi a gunoiului menajer. Noi am făcut anchetă epidemiologică în toate cazurile şi am găsit bălţi, locuri unde se aduna apa de ploaie, precum butoaie, şi acestea trebuie îndepărtate pentru că acolo se înmulţesc ţânţării“, a mai precizat dr. Liviu Stafie.

Virusul West Nile a fost descoperit în 1937, în districtul cu acelaşi nume din Uganda – Africa, iar principala cale de transmitere a acestei infecţiei este înţepătura de ţânţar. Perioada de incubaţie a infecţiei la om este cuprinsă între 3 şi 15 zile şi cele mai multe dintre cazuri sunt asimptomatice. Cu toate acestea, specialiştii spun că la aproximativ 20% dintre oameni principalele simptome sunt asemănătoare gripei, bolnavii prezentând cefalee, stare de rău,  febră şi vărsături. Cei care prezintă o stare neobişnuită ca urmare a înţepăturilor de ţânţari sunt îndemnaţi să meargă de urgenţă la medic.

Publicitate și alte recomandări video