Un An Nou cu pierderi grele pentru Iaşi. Cinci personalităţi s-au stins numai în decembrie

Actorul Sergiu Tudose a lăsat în urmă o viaţă frumoasă, dar „hăituită“, în actorie. Cunoscutul universitar agronom Constantin Vasilică a încheiat şi el o viaţă preocupată de tineri şi de viitor. Seria „neagră” a fost încheiată de filosoful Theodor Dima, universitar condus toată viaţa de un „realism raţional“. În numărul special de Anul Nou, Ziarul de Iaşi a realizat o listă cu 100 de personalităţi care nu se mai află în viaţă şi care au marcat definitiv destinul oraşului. Cu toţii ar fi avut indiscutabil un loc pe acea onorabilă listă.

Academicianul Constantin Corduneanu a condus 7.000 de studenţi în Iaşi şi SUA

Ultima jumătate a lunii decembrie a văduvit Iaşul de cinci mari personalităţi, oameni ai cărţii, culturii şi ambasadori ai capitalei Moldovei oriunde în lume. Din două în două zile, în doar zece zile, aceştia s-au stins din viaţă, începând cu ajunul Crăciunului, cu academicianul Constantin Corduneanu, un reputat matematician român, una dintre cele mai luminate minţi din domeniu ale generaţiei sale. Acesta a murit în Arlington, Texas, la 90 de ani, el păstrând o strânsă legătură cu Iaşul chiar şi în ultimii ani ai vieţii, în special prin Academia Română. Profesor plin la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ în anii de după cel de-Al Doilea Război Mondial, acad. Constantin Corduneanu se stabileşte în SUA în 1978, unde predă la Universitatea Statului Texas din Arlington până se pensionează, în 1996, devenind profesor emerit al instituţiei. Reprezentanţii Academiei Române susţin că, în calitatea sa de dascăl desăvârşit, acad. Constantin Corduneanu a pregătit 4.000 de studenţi români şi peste 3.000 în SUA, îndrumând 20 de doctoranzi.

Pictorul Dan Hatmanu a lăsat moştenire zeci de portrete celebre

În a doua zi a Crăciunului pictorul şi graficianul ieşean Dan Hatmanu l-a urmat pe academician, stingându-se din viaţă la 92 de ani. Acesta rămâne cunoscut drept unul dintre cei mai cunoscuţi şi influenţi pictori ieşeni şi români din ultimii 50 de ani – cu studii desăvârşite în străinătate la Sankt-Petersburg şi la Paris, devenit profesor la Iaşi, conducând şi în calitate de rector Conservatorul ieşean pentru şase ani, până în 1990. Prietenii, studenţii şi ieşenii care l-au cunoscut îşi aduc aminte de un om care şi-a păstrat creativitatea şi puterea de muncă la mult timp de la încheierea oficială a activităţilor. În acest sens, între numeroasele sale expoziţii în străinătate se numără şi unele din Franţa realizate în 2014, când acesta avea 88 de ani. Printre realizările sale cele mai cunoscute se numără portretul, el fiind responsabil de realizarea portretelor foştilor primari ai Iaşului, care se află în Sala Mare a Primăriei, dar şi de impresionanta galerie a profesorilor Universităţii din Iaşi, care se află în Sala Senatului Universităţii „Al.I. Cuza“.

Actorul Sergiu Tudose, o viaţă frumoasă, dar „hăituită“, în actorie

Pe 28 decembrie s-a stins din viaţă şi marele actor de teatru din Iaşi Sergiu Tudose, la 82 de ani. Colegii de la Teatrul Naţional, criticii de specialitate şi colegii de breaslă l-au numit „patriarhul scenei ieşene”, activând mai bine de 50 de ani şi formând generaţii de actori care au împânzit scenele din ţară şi din străinătate. Sergiu Tudose nu a rămas doar dascălul informal, de la „şcoala de teatru” a Naţionalului ieşean, ci a pus umărul alături de colegii săi de generaţie pentru a repune bazele şcolii de teatru la Coservatorul ieşean, cunoscut astăzi ca Universitatea de Arte „George Enescu“. Într-un interviu luat de regretatul Alex Savitescu lui Sergiu Tudose în Suplimentul de cultură, în mai 2010, acesta din urma a vorbit despre actorie şi cât de mult te consumă viaţa pe scenă. „N-a fost o aşa o binecuvântare, nu e ca atunci când deschizi un sipet în care se află o lume minunată. Pentru actorie îţi trebuie foarte mult angajament şi o viaţă destul de hăituită, chiar atunci când merge bine. Nu poţi să ai întotdeauna ceea ce vrei.“

Agronomul Constantin Vasilică, preocupat de tineri şi de viitor

Două zile mai târziu, pe 30 decembrie, la scurt timp înainte de a împlini 93 de ani, Constantin Vasilică, unul dintre cei mai buni agronomi români ai zilelor noastre, a murit, încheindu-şi astfel o carieră lungă de aproape 70 de ani. Profesorul şi-a păstrat luciditatea în ciuda vârstei sale înaintate, fiind prezent an de an la deschiderea anului universitar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, unde le vorbea tinerilor boboci despre cum ţine de datoria lor să schimbe ţara în care trăiesc. Format în străintate, cu zeci de oportunităţi să rămâne să predea în Franţa sau Germania, profesorul Vasilică s-a simţit în permanenţă atras de casă şi de rădăcinile sale şi a refuzat să rămână în străinătate. A pus umărul la dezvoltarea Agronomiei, unde a fost iubit chiar şi de tinerele generaţii de studenţi. Într-un interviu oferit în 2017 revistei Opinia studenţească, acesta privea cu îngrijorare dezvoltarea ţării şi spera într-o schimbare majoră a clasei politice. „Mă îngrijorează faptul că oameni care nu au cunoscut comunismul îmbrăţişează total concepţia şi obiceiurile practicate. de regimul roşu(…) Generaţiile de români tineri au început să judece în mod real viaţa, au început să se trezească şi să îşi dea seama că avem nevoie de conducători corecţi, cinstiţi pentru a nu mai cădea victime bunului plac al unor oameni cu concepţii învechite.“

Filosoful Theodor Dima, condus toată viaţa de un „realism raţional“

Academicianul Theodor Dima este cel care „a încheiat” seria neagră, stingându-se din viaţă în primele ore ale noului an. Una dintre figurile proeminente ale filosofiei din România, acad. Theodor Dima a fost una dintre prezenţele discrete ale academicienilor ieşeni, dar de fiecare dată când a ieşit public s-a remarcat prin prezenţa de spirit şi elocvenţă. Din punct de vedere profesional, acad. Dima va rămâne unul dintre cei mai apreciaţi profesori ai Facultăţii de Filosofie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, acesta fiind şi opt ani decan al structurii academice. Din 1995, şi-a concentrat activitate la Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane“ de la Academia Română, Filiala Iaşi, al cărei director a fost până în 2018, timp de 23 de ani. Condus, după cum spunea chiar el, de un „realism raţional“, studiul logicii din România va fi marcat pentru totdeauna de cercetările academicianului ieşean. Acesta va fi înmormântat astăzi, 4 ianuarie, fiind depus la Biserica Bărboi.