Caută 
3 MIN
Dacă tot s-au aşezat apele tulburi peste Bahlui şi praful peste trafic odată ce festivalul Afterhills s-a încheiat, l-am chemat ieri la sfat pe amicul nostru Archibald Tănase, ca să ne întrunim la giudeţ şi să tragem unele concluziuni fireşte ce se pot desprinde din evoluţia evenimentelor din ultimele zile.
Şi, după ce ne-am ostoit setile cu câte o bericică la halbă, am notat ideile principale apoi le-am pus pe căprării şi, ca urmare, putem sintetiza unele chestiuni cu care să rămânem în cap pentru viitor, atât ca aducere aminte cât şi ca învăţătură.
Unu la mână: să recunoaştem cu toţii că Afterhills a fost, poate ajutat şi de vreme dar şi de ideile mai bune ale organizatorilor, un festival fără discuţie de top naţional, care intră direct la rivalizare, sau completare, cu Neversea de pe Litoral şi cu Untold-ul ardelenesc.
Doi la mână: numele acestui festival se poate lipi ca o marcă, un brand al Iaşului, mai ales pentru generaţiile ceva mai tinere, oarecum greu de mobilizat, motiv pentru care, dincolo de orgoliile unora sau altora, el trebuie sprijinit atâta cât se poate din toate direcţiile.
Să trecem acuma pârleazul şi la premărie, dragi telespectatori, ca să vedem cum stăm şi acolo! No, haidaţi aşadar la pulsuleţul următor!
Unde s-a ascuns domn premare?
Cum spuneam, deci, trei la mână: de-a dreptul penibilă prestaţia premăriei şi a premarelui. Prima cu aigurarea transportului, pe care l-a făcut dezordonat, cu autobuze din alea vechi şi fără aer condiţionat, de leşinau de căldură tinerii prin ele, şi în care se mergea, mai ales în primele zile, ca sardelele.
Cât despre prestaţiunea premarelui, jalnică şi de-a dreptul una de papagal cu ifose. Nu se poate, băi nene, să ai tu un eveniment de o asemenea anvergură în oraş, iar tu să nu ai măcar un comunicat de sprijin sau ceva, o declaraţie mai de Doamne-ajută, ca să nu mai spun de alte ajutoare indirecte pe care puteai să le oferi.
Şi asta după ce ai dat moca la un eveniment al trustului Varanului de la Antene o scenă de 100.000 de euroi din banii ieşenilor.. Până la urmă e vorba de imaginea Iaşului, nu de faptul că nu te-au invitat organizatorii la debitat gargară politică pe vreo scenă, la deschidere, sau că nu au cotizat aceştia la amicul tău şantajist Ghihocel Osânză cât cerea ăsta, în paranoia lui.
Nu se poate aşa ceva, zău, haideţi să fim oameni cu capul pe umeri, nu panarame de bodegă! Şi, în sfârşit, patru la mână: hai că putem avea şi noi, ieşenii, ceva cu care să ne mândrim! Chit că vrea Mihăiţă, chit că nu vrea…
Prezident dispărut
Una scurtă şi despre politichia din capitală, acolo de unde cică prezidentul a dispărut de joia trecută, fiind plecat zice-se într-un weekend prelungit într-o destinaţie secretă din afara ţării.
Gurile rele zic că personagiul nu ar fi discutat încă cu nimeni despre boroboaţa Ogrăzii Constituţionale. Aşa că, dacă vă aşteptaţi la vreo decizie radicală, staţi pe pace: mama cozonaci ne face!
Îți recomandăm
