„Înlocuirea doar a 10% din aportul caloric zilnic de carne de vită şi carne procesată cu un amestec divers de cereale integrale, fructe, legume, nuci, leguminoase şi fructe de mare selectate ar putea reduce, în medie, amprenta de carbon dietetică a unui consumator american cu o treime, şi adăugaţi 48 de minute de sănătate în viaţă, pe zi „, au spus autorii studiului, Olivier Jolliet şi Katerina Stylianou. „Aceasta este o îmbunătăţire substanţială pentru o astfel de schimbare limitată a dietei“, au a rătat cercetătorii. Iată cum funcţionează: mai întâi, a fost calculat scorul de sănătate. Pentru aceasta, cercetătorii au folosit un indice nutriţional numit Health Nutritional Index, pe care l-au dezvoltat anterior împreună cu nutriţionistul şi co-autorul studiului, Victor Fulgoni. El a fost dezvoltat folosind datele dintr-un uriaş studiu epidemiologic numit Povara Globală a Bolilor (PGB) – şi atunci când spunem „imens“, o spunem cu adevărat: PGB acoperă mai mult de treizeci de ani de date din fiecare ţară din lume.

Cu aceste informaţii, PGB cuantifică nu doar prevalenţa diferiţilor factori de sănătate, stil de viaţă şi mediu – inclusiv 15 factori alimentari – ci şi daunele relative cauzate de aceştia. Folosind această masă mare de informaţii, echipa a calculat povara (sau beneficiul) pentru sănătate, în minute, a mii de alimente. De exemplu, un hot dog te face să pierzi 36 de minute de viaţă, în timp ce o porţie de castravete poate adăuga aproape 10 minute la durata de viaţă. Echipa a dorit să includă şi consideraţii de mediu în studiu.

Au folosit o metodă numită IMPACT World +, care măsoară impactul asupra ciclului de viaţă al alimentelor provenite din producţie, prelucrare, preparare, consum, deşeuri, utilizarea apei, precum şi impactul asupra sănătăţii umane datorat unor lucruri precum poluarea. În total, cercetătorii au folosit 18 indicatori de mediu pentru a evalua diferitele alimente şi a le clasifica în consecinţă, arată iflscience.com. În cele din urmă, combinând aceste două valori, cercetătorii au reuşit să sorteze alimentele în trei zone de culoare: roşu, galben şi verde.

La fel ca un semafor, aceste denumiri sunt cod pentru „stop“ (cum ar fi carnea procesată, care vine cu costuri de mediu şi nutriţionale ridicate), „continuă cu precauţie“ (un exemplu: ursuleţii jeleu, care au o amprentă de carbon foarte scăzută şi practic fără niciun impact nutriţional în ambele direcţii) şi, respectiv, „verde“, adică cele mai bune pentru sănătate şi mediu deopotrivă (nuci, fructe, legume cultivate pe câmp, leguminoase, cereale integrale şi, respectiv, unele fructe de mare).