UPDATE Direcţiei Silvica raspunde acuzelor privind „subtierea” padurii de la Barnova

UPDATE: În urma publicării articolului, Direcția Silvică Iași a venit cu o serie de precizări, pe care le puteți citi în rândurile de mai jos:

•       Conform H.G.715/2017 pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică , art.9, alin.(1) În vederea asigurării transparenței amplasării și valorificării masei lemnoase care se recoltează din fondul forestier proprietate publică a statului și a lemnului fasonat, administratorii fondului forestier au obligația de a asigura publicarea licitațiilor/negocierilor de vânzare a masei lemnoase și a lemnului fasonat provenite din acest fond forestier, pe siteul organizatorului, cu minimum 30 de zile calendaristice înainte de desfășurarea licitației principale, în cazul masei lemnoase, și cu minimum 10 zile calendaristice înainte de desfășurarea licitațiilor intermediare/negocierilor de vânzare a masei lemnoase și a licitațiilor/negocierilor de vânzare a lemnului fasonat; publicarea anunțului se face și pe site-ul www.produselepadurii.ro, administrat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. Astfel, este vorba de partida 185/1604968 Bârnova, UP.III Bârnova, ua.10B, de produse principale codru , tăieri progresive de racordare,cu semințiș utilizabil 2Fa4Pa2Fr1Go1Te pe 80% din suprafață, Sâ2,67 ha, Vâ706 mc, iar parchetul care se exploatează în această zonă a fost oferit la licitație spre vânzare pe picior în anul 2019 și a fost adjudecat după ce a făcut obiectul a trei licitații publice. Ulterior contractul de vânzare-cumpărare a masei lemnoase a fost reziliat, la solicitarea cumpărătorului din motive financiare și a calitații inferioare a masei lemnoase ( facem precizarea ca arboretul cu predominant specia fag prezenta fenomene de uscare și de depreciere a masei lemnoase). În data de 19.02.2020, partida a fost oferită la licitație și apoi contractata de operatorul economic SC.TERA FOREST-WOOD SRL (contract 34/156/22/20.02.2020) și a fost eșalonat la exploatare în perioada 24.02.2020-15.04.2020. Are autorizația de exploatare nr.1587123 din 21.02.2020 și predate spre exploatare în data de 24.02.2020.
• Referitor la respectarea planului de management al ariilor protejate atât punerea în valoare a masei lemnoase cât şi exploatarea acesteia  s-a făcut cu respectarea prevederilor art.32 din O.M. nr.1447/2017, în sensul că s-a solicitat  autorităţii responsabile, în speţă ANANP, să ne comunice condițiile specifice necesare menținerii şi îmbunătățirii stării de conservare a speciilor şi habitatelor, a elementelor naturale prezente în arboret.
• Tehnologia de exploatare stabilită urmăreşte protejarea regenerării, a solului şi eventual a arborilor rămaşi pe picior, eventualele prejudicii produse în procesul de exploatare fiind contabilizate, procedându-se la refacerea zonelor afectate prin plantare pe cheltuiala celor care se fac vinovaţi.

Referitor la transportul masei lemnoase cu cele două masini cu numerele de înmatriculare IS-11-RGL și IS-47-CHE, în urma verificărilor efectuate pe IWood Tracking ( programul din SUMAL de verificare a transportului de masa lemnoasa de catre personalul silvic autorizar) precizăm urmatoarele:

• Masina  IS-11-RGL, a avut emis avizul primar seria AR NR.2991534, validat pe Sumal pe 23.03.2020 orele 13:08:29, volum total 3.20 mc lemn de foc (stejar pedunculat 0.3mc, fag 2.2 mc si carpen 0.7mc), punct de descărcare Miroslava, aviz emis de agentul economic TERA FOREST-WOOD SRL, din partida 1604968 Bârnova. Facem precizarea ca valabilitatea avizului este doar pe durata transportului, adica de la ora validării avizului și până la destinație, in cazul de față Miroslava, nu are cum sa faca mai multe transporturi cu același aviz(va anexam copie de pe verificarea pe IWood Tracking).
• Cealaltă masina era și cu remorcă, avea două numere de inmatriculare, astfel pe    IS-47-CHE, a avut emis avizul primar seria AR NR.2991532, validat pe Sumal pe 23.03.2020 orele 13:11:36, volum total 15.05 mc lemn (stejar pedunculat lemn rotund 4.39 mc, fag lemn foc 8.35 mc, frasin lemn rotund 2.31 mc), și    IS-46-CHE, a avut emis avizul primar seria AR NR.2991533, validat pe Sumal pe 23.03.2020 orele 13:16:40, volum total 16.94 mc lemn (stejar pedunculat lemn rotund 11.31 mc, tei lemn rotund 2.08 mc, frasin lemn rotund 3.55 mc) punct de descărcare Miroslava, aviz emis de agentul economic TERA FOREST-WOOD SRL, din partida 1604968 Bârnova. va anexam copie de pe verificarea pe IWood Tracking). De asemenea in urma verificarii s-a costatat ca mașina cu remorcă IS-46-CHE si IS-47-CHE, au efectuat apoi un transport de la depozitul firmei din  Miroslava la Botoșani. astfel pe    IS-47-CHE, a avut emis avizul secundar seria AA NR.5406494, validat pe Sumal pe 23.03.2020 orele 17:31:02, volum total 11.7 mc stejar pedunculat lemn rotund, și    IS-46-CHE, a avut emis avizul secundar seria AA NR.540493, validat pe Sumal pe 23.03.2020 orele 17:29:12, volum total 13.61 mc stejar pedunculat lemn rotund. (va anexam copie de pe verificarea pe IWood Tracking).
• Pentru exploarea de masă lemnoasă de lăngă DJ248 am trimis precizări scrise către redacția dumneavoastra și le menținem.

                          Amânarea acestor arborete de la tăiere este în contradicţie cu prevederile amenajamentelor silvice în vigoare, acestea fiind incluse în urgenţa I, pe considerente de promovare a regenerării naturale existente şi în plus menţinerea unor arbori care au intrat în declin fiziologic datorită vârstei, ar duce la depreciere totală, exemplu fiind in UP III, ua 10B, unde arboretul este afectat puternic de uscare.

                          Precizăm că prin tăierile progresive efectuate în ultimii 20 de ani în aceste suprafeţe s-a urmărit promovarea regenerării naturale pe quercinee (stejar şi gorun), astfel încât la tăierea de racordare, în urma lucrărilor specifice de ajutorare a regenerării naturale efectuate an de an,  întreaga suprafaţă să aibă compoziţia ţel prevăzută în amenajamentul silvic; În cazul în care au existat porţiuni neregenerate am intervenit cu plantarea de puieţi forestieri pentru îmbunătăţirea compoziţiei, practică ce va fi urmată şi în parcelele ce urmează a fi racordate. 

                          În silvicultura românească, tratamentul, privit inițial ca metodă de regenerare a arboretelor, dobândește valențe noi, pe măsura conturării și aplicării conceptului gospodăririi funcționale a padurilor. Marea diversitate ecologică și funcțională a fondului forestier, țelurile de gospodărire fixate prin amenajamentele silvice, precum și condițiile tehnico-economice de gospodărire a pădurilor din țara noastră impun aplicarea cu precădere a regimului codrului, bazat pe regenerarea din sămânță și conducerea arboretelor la vârste mari. Pentru folosirea cât mai eficintă a capacității de producție a pădurilor și a amplificării rolului acestora în cadrul general al protecției mediului înconjurător și păstrării echilibrului ecosistemelor naturale, se pune un accent deosebit pe promovarea regenerării naturale din sămînță și se urmarește convertirea la codru a arboretelor de stejar, gorun și fag, tratate anterior în crâng.

                          Gospodărirea intensivă, rațională și în spiritul durabilității fondului forestier impune adoptarea unei game largi de tratamente, dând prioritate celor bazate pe regenerarea naturală, capabilă să contribuie în cea mai mare măsură la promovarea speciilor autohtone valoroase, la asigurarea menținerii acoperișului corespunzător solului, asigurându-se astfel exercitarea continuă a funcțiilor multiple, ecologice, economice și sociale de protecție, pe care trebuie să le îndeplinească arboretele șe respectiv pădurea în ansamblul ei.

                          Indiferent de tratamentele aplicate, o atenție deosebită se va acorda conservării și ameliorării biodiversității ecosistemelor forestiere, ca o componentă de bază a gestionării durabile a pădurilor. Astfel se aplică un sistem de măsuri biotehnice prin care se pregătește și se realizează trecerea arboretelor și a pădurii de la o generație la alta. În mod deosebit se urmărește evitarea dezgolirii solului prin tăieri de masă lemnoasă, respectiv asigurarea permanenței pădurilor și exercitării funcțiilor de protecție și producție de către acestea. Se consideră că solul este acoperit în situațiile în care noua generație este în măsură să preia în mod corespunzător funcțiile de protecție ale vechiului arboret.

                          Legat de linistea și soarele din birourile  de la Direcția Silvică Iași, facem precizarea, că personalul silvic  face deplasari  permanente în  suprafetele de fond forestier administrate de direcție, adică în cele 73 157 ha, pentru a verifica si coordona lucrarile specifice sectorului silvic.

                          De asemenea facem precizarea ca suntem regie autonomă, ne asigurăm singuri veniturile pentru desfășurarea activităților specifice sectorului nostru, de plantare și regenerarea pădurilor, asigurarea salariilor angajaților și suntem la zi cu plata către stat a tuturor datoriilor.

                          Mai facem precizarea, că pentru această perioadă grea din România, cand mulți stau acasă, personalul silvic trebuie să asigure permanent paza și integritatea fondului forestier, cu orice risc, chiar ne asteptăm ca pentru această perioadă să crească presiunea asupra pădurii și  încercăm să luam toate măsurile care se impun pentru a preveni și combate tăierile ilegale de arbori. 

Precizările au fost semnate de directorul ing. Gabriel Doncean.

Știre inițială:

Pădure exploatată legal la Grajduri, spun oficialii Direcţiei Silvice Iaşi, după ce pe reţelele de socializare s-au încins spiritele că se fură la greu codrii Iaşului. O imagine cu trunchiuri de copaci tăiaţi, depozitate paralel cu drumul judeţean 248 Iaşi-Vaslui, în zona localităţii Bordea (Grajduri), şi cu grămezi de crengi şi rumeguş a atras mai multe comentarii critice la adresa autorităţilor şi a celor care „subţiază” pădurea. „La Bârnova, pădurea dispare cu totul. Camioane, camioane, zi de zi, iau tot. Dincolo, spre Grajduri, nici mistreţii nu mai au unde se ascunde. Parcă începuse ministrul Mediului o acţiune de împădurire. Sau era de despădurire?”, a scris un ieşean în descrierea imaginii dezolante.

„În zona Bogonos, vizual, pădurea se subţiază văzând cu ochii”, a adăugat el. De la Direcţia Silvică Iaşi am aflat că în perimetrul indicat se execută exploatarea arborilor cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Mai precis, „în suprafaţa la care se face referire, fond forestier proprietate publică a statului, administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva prin Ocolul Silvic Pădureni, s-au început tăieri de îndepărtare a arboretului matern începând cu anul 1986, concomitent cu asigurarea regenerării naturale a zonelor de pe care s-au extras arbori. Până la această dată, din suprafaţa totală de 31,5 ha, s-a asigurat regenerarea naturală pe 21,2 ha, seminţişul instalat, cu vârsta cuprinsă între 3-15 ani, fiind constituit din speciile adaptate condiţiilor staţionale: gorun, frasin, paltin şi tei”, se precizează în răspunsul silvicultorilor.

Cât priveşte exploatarea arborilor rămaşi pe picior din suprafaţa neregenerată, aceasta este executată de un operator economic privat începând de la mijlocul lunii ianuarie, activitate semnalizată printr-un panou amplasat în parchet, care conţine toate elementele necesare informării publice. Mai mult, atât personalul Ocolului Silvic Pădureni, cât şi reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate au verificat exploatarea, „fără a se fi constatat încălcări ale legislaţiei în vigoare”, se mai arată în răspunsul primit de la Direcţia Silvică Iaşi.