Jurnaliştii “Ziarului de Iaşi” au stat de vorbă cu câţiva oameni de afaceri locali care au ales în ultima perioadă să acopere lipsa de personal cu muncitori străini, pentru a vedea cum sunt aceştia primiţi de ieşeni şi, totodată, care sunt avantajele şi dezavantajele în atragerea persoanelor din afara UE pe piaţa muncii din Iaşi. Scandalul din Ditrău, judeţul Harghita, unde cei doi muncitori din Sri-Lanka au fost alungaţi de la firma angajatoare, urmare a demersurilor făcute de locuitorii din zonă, a stârnit, în ultimele zile, reacţii diverse, de la acceptare la prejudecăţi, discriminare şi violenţă. În judeţul Iaşi, din cei 1.057 de angajaţi străini din afara spaţiului comunitar care erau la sfârşitul anului 2019, 28 sunt din Sri-Lanka, conform datelor primite de la Serviciul pentru Imigrări Iaşi. Dintre aceştia, 19 se află “sub aripa” Grupului Tester. “Ce diferenţă este între un român, un sri-lankez, un elveţian, un neamţ şi un vietnamez? Nu avem toţi drepturi egale?”, spune Bogdan Piţigoi, fondatorul şi preşedintele Grupului Tester. “Prima dată noi trebuie să ne situăm în timp şi spaţiu. Suntem în anul 2020, în România, care este în Europa şi care activează într-o economie globalizată. Unul dintre principiile care funcţionează în această lume şi care în Europa este chiar legiferat este libertatea de circulaţie. Cei care s-au comportat aşa cu muncitorii străini nu au rude care lucrează în străinătate? Oare dacă românii noştri care  pleacă din ţară ca să câştige mai mulţi bani, aşa cum îşi doresc, ar fi trataţi aşa de către locuitorii ţărilor respective, oare ar fi mulţumiţi?”, ne-a spus Bogdan Piţigoi.

Au fost mici asperităţi

Şi Viorel Cozma, proprietarul Conest SA, se arată mai mult decât tentat să lucreze cu străinii, în ciuda procedurilor de obţinere a avizului de muncă, care se dovedesc anevoioase uneori din cauza birocraţiei, ori a efortului financiar mai mare. “Dacă ne raportăm la costurile cu muncitorii străini, sunt mai mari comparativ cu cele ale românilor. Este un efort financiar mai mare pentru muncitorii aduşi din Asia, pentru că sunt costuri legate şi de transport, cazare, masă. Însă lipsa muncitorilor români ne obligă să alegem soluţii pe care le avem la îndemână în momentul de faţă şi pe care încercăm să le gestionăm corespunzător. Nu au existat disensiuni majore între ei. După doi ani de zile lucrează chiar în echipe mixte, românii cu străinii. La început au fost mici asperităţi, dar ele s-au netezit în timp. Voi vedea ce se va întâmpla cu ceilalţi care vor veni. Sunt nişte oameni care încearcă să se adapteze la condiţiile noastre de lucru, dar şi la condiţiile climaterice”, a precizat Viorel Cozma.

Compania pe care  o conduce se ocupă de construcţii civile şi industriale, lucrări de instalaţii, infrastructură rutieră, fiind unul dintre cei mai mari constructori din judeţul Iaşi, după ce în 2018 a înregistrat o cifră de afaceri de 193 milioane lei. Lipsa muncitorilor şi a pesonalului tehnic calificat îl obligă să aducă persoane din alte ţări. “Ne facem treaba cu ei. (…) Realitatea ne dovedeşte că nu avem oameni cu care să lucrăm, sau cei pe care îi avem sunt foarte slab calificaţi. Activitatea în construcţii este una riguroasă, serioasă. Vorbim despre o rigoare care ne pune în situaţia de a răspunde cu capul, a construi nu înseamnă a face lucrurile de mântuială. Noi avem 42 muncitori, maiştri din Asia, iar de la 1 aprilie mai aducem încă 45, inclusiv un inginer de-al lor, pentru că este necesar”, a spus pentru “Ziarul de Iaşi” Viorel Cozma.

Vietnamezii ne vor servi sarmale şi răcituri?

Pe de altă parte, criza forţei de muncă fac şi externalizarea serviciilor o alternativă atractivă pentru oamenii de afaceri locali. Cătălin Tudosă, zis Tolea, unul dintre marii dezvoltatori imobiliari din judeţ, a transferat responsabilitatea angajării muncitorilor în construcţii altor firme, tocmai pentru a nu avea bătăi de cap.“Am externalizat foarte mult serviciile, nu mai angajez eu oamenii. Firmele care ne fac lucrările vin cu oamenii lor, au şi mulţi angajaţi străini, care îşi fac treaba foarte bine”, ne-a spus Cătălin Tudosă. Dezvoltatorul imobiliar se va lansa peste câteva luni şi în industria restaurantelor, şi cum problema recrutării şi angajării de resurse umane este răspândită în orice industrie, acesta a mărturist că dacă nu va găsi ieşeni dornici să se lucreze la localul pe care îl va deschide în vara acestui an, o soluţie identificată este importul de forţă de muncă din ţările non-UE. “Lucrările la restaurantul pe care îl voi deschide în cartierul Vişoianu sunt în desfăşurare, sperăm ca în 5 luni să îi dăm drumul.  Va fi cel mai mare restaurant din Iaşi cu specific tradiţional, de fapt se va numi Hanul Vişoianu, cu o capacitate de 200 şi ceva de locuri, muzică live, unde ieşenii pot găsi toate mâncărurile româneşti. (…) Dar pentru asta avem nevoie de personal, avem nevoie de bucătari, ajutor de bucătari şi alţii. Dacă nu vom găsi oameni pe piaţa locală, bineînţeles că vom aduce şi vom învăţa indienii sau vietnamezii să facă sarmale, răcituri, ce putem face?”, a spus Cătălin Tudosă. (Florentina SANDU)