Caută 
2 MIN
Fostul jurnalist ZDi Alex Zănoagă a prezentat semnificația zilei de 1 Decembrie dintr-un alt unghi de vedere.Istoric, ”1 decembrie înseamnă doar unirea Transilvaniei cu România. De parcă actul de un curaj vecin cu inconștiența al Basarabiei de a se uni cu o țară înfrântă n-ar fi avut nicio importanță. Și nici unirea Bucovinei cu România. Ca moldovean, pentru mine ziua de 27 martie e mai dulce inimii decât cea de 1 decembrie. O fi ziua de azi faină pentru ardeleni, să trăiască și să le tihnească palinca, dar ce sărbătoresc dobrogenii? Nu mai zic de unguri, pentru care ziua de azi nu poate fi decât una de doliu. Ca 30 august la noi”, a scris el într-o postare pe pagina sa de FB pe care vă invităm să o lecturați:
”Art. 1. – Se proclama „1 Decembrie" ziua nationala a Romaniei.
Art. 2. – Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sarbatoare nationala, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi, se abroga.
Ăsta e (tot) textul Legii 10/1990, prin care ziua de azi a fost proclamată „zi națională a României”. Fără notă de fundamentare, fără… nimic. La acea dată, Opoziția propunea ziua de 22 decembrie pentru această onoare. Simbolic, era 100% ok: marca reintrarea țării în lumea civilizată și ruperea de sistemul politic impus de tancurile sovietice. Mai mult, avea avantajul că putea fi sărbătorită de orice cetățean român, indiferent de etnie. Înainte vreme, 10 mai și chiar 23 august îndeplineau această condiție minimală pentru o zi națională a unui stat. În 1990, poate sub imperiul evenimentelor din martie de la Târgu Mureș (faină regia, trebuie să recunosc!), majoritatea a decis alegerea unei zile cu o semnificație nasoală pentru unguri și nici măcar semnificativă pentru toți românii. Adică s-a ales după principiul „ba, p-a mă-tii!”
Istoric, 1 decembrie înseamnă doar unirea Transilvaniei cu România. De parcă actul de un curaj vecin cu inconștiența al Basarabiei de a se uni cu o țară înfrântă n-ar fi avut nicio importanță. Și nici unirea Bucovinei cu România. Ca moldovean, pentru mine ziua de 27 martie e mai dulce inimii decât cea de 1 decembrie. O fi ziua de azi faină pentru ardeleni, să trăiască și să le tihnească palinca, dar ce sărbătoresc dobrogenii? Nu mai zic de unguri, pentru care ziua de azi nu poate fi decât una de doliu. Ca 30 august la noi.
Poate 22 decembrie nu era opțiunea perfectă. E în plină iarnă, în prag de Crăciun, lumea e deja cu țuica-n freză și nu iese din casă să asiste la defilări. Dar era oare așa de greu de găsit o zi cu semnificație pentru toți indivizii din spațiul carpato-danubiano-pontic? Până la urmă, vorbim de Ziua națională a României. Nota bene: a României, nu doar a românilor, iar dintre ei, doar a ardelenilor.
