„Harta“ zonelor din Iaşi cu interdicţii la construcţii. Multe probleme în Copou şi Păcurari

Planul Urbanistic General (PUG) trasează noi zone de restricţii temporare şi definitive în ridicarea de construcţii. Docu­mentul se află în procedură de aprobare la Agenţia de Protecţia Mediului (APM) şi ar putea fi adoptat de către consilierii locali în primul trimestru al acestui an. Proiectanţii PUG precizează că restricţiile sunt valabile până la întocmirea de noi studii şi analize, altele decât cele realizate în conceperea planului strategic în ur­banism pentru următorii cel puţin zece ani.

Zonele cu interdicţii temporare

În cazul zonelor cu interdicţii temporare, este vorba de zonele cu risc crescut de alunecare, de inundaţii şi din punct de vedere seismic. Proiectanţii propun restricţiile până la realizarea unor studii şi analize suplimentare faţă de cele întocmite în cadrul PUG. În cazul zonelor cu risc de alunecare, interdicţia este valabilă până la întoc­mirea unui studiu geotehnic deta­liat şi a unei analize de stabilitate locală şi generală a versanţilor.

PUG-ul împarte Iaşul în opt zone cu risc crescut la alunecare de teren, cele mai multe probleme fiind la nord şi sud de Bahlui (în cartiere precum Păcurari şi Copou, Ţicău, Arcu – Râpa Galbenă, Ga­lata) şi în sudul Iaşului (amplasamente din Bucium şi Frumoasa). Pentru zonele inundabile, măsura va fi în vigoare până la realizarea unui studiu hidrologic şi de inun­dabilitate, iar această documentaţie ar urma să stabilească condiţiile de construibilitate pentru terenurile aflate în astfel de locuri.

„Din punct de vedere al zonării inundaţiilor, suprafeţele cu grad mare de inundabilitate sunt în principal în şesul Bahluiului, traversând de la vest la est Iaşul, dar şi porţiuni ale şesurilor afluenţilor mai mici. În general, sunt afectate de inundaţii următoarele car­tiere: Şes Bahlui, Tabacului, Apă­rătorii Patriei, Canta, Rampei, Dacia Capăt, Sucidava, Strămo­şilor, Cicoarei, Piaţa Voievozilor, Ţigarete, parţial Silvestru, partea dinspre Bahlui a cartierelor Gă­rii, Perju, Ipsilanti, Sf. Andrei, Politehnica, Cămine Tudor, Gră­dinari, Piaţa Doi Băieţi, Abator, Şes Dancu, Şes Holboca“, se arată în PUG.

În zone cu risc seismic, interdicţia este valabilă „până la luarea tuturor măsurilor structurale“. „Din punct de vedere al zonării seismice, suprafeţele cu hazard seismic crescut sunt în cartierele Ciurchi, Bucşinescu, Primăverii, Panu, Elena Doam­na, Mr. Popescu Eremia, Filar­monica – Tg Cucu, Teatru, Piaţa Unirii, Poşta, Lăpuşneanu, şi doar izolat în cartierele Moara de Vânt, Eternitate, Super Copou, Codrescu, Universitate A“, se precizează în PUG.

În zonele de agrement şi cele industriale au fost, de asemenea, stabilite interdicţii temporare până la întocmirea de planuri urbanistice zonale. „Inter­dicţiile temporare de construire se extind şi în zonele de protecţie cu valoare de patrimoniu, zonele de protecţie ale căii ferate, în zonele de protecţie pentru diverse obiective zootehnice sau cu construcţii tehnico-edilitare, în zonele obiectivelor cu destinaţie specială, în zonele unde se amenajează intersecţii majore, poduri şi pasaje denivelate, până la obţinerea avizului din partea forurilor care gestionează zonele respective şi cu condiţionările impuse“, se precizează în noul PUG.

Zone cu interdicţii definitive

În privinţa interdicţiilor definitive de construire, acestea se instituie, conform documentului, în cazul zonelor de protecţie a ma­gis­tralelor de gaze naturale, a reţelelor de medie şi înaltă ten­siune şi în zona de protecţie a cimitirelor. „De asemenea, interdicţiile se extind şi în zona de protecţie a albiilor minore, în zonele cu regim sever a rezervoarelor de înmagazinare a apei potabile, cu excepţia construc­ţiilor specifice şi cu acordul Ad­ministraţiei Naţionale Apelor Române“, se arată în PUG.

Proiectantul menţionează în document faptul că interdicţiile de construire îşi pierd valabilitatea în momentul eliminării cauzelor ce le-au determinat sau în momentul obţinerii avizului din partea instituţiilor care gestionează zonele respective. În PUG sunt detaliate 24 de zone de protecţie. De exemplu, prin zona de protecţie a cimitirelor existente se înţelege fâşia de teren, indiferent de proprietar, cu lăţimea de 50 m măsurată de la limita zonei cadastrale a cimitirului spre exterior. În acelaşi timp, în cazul cimitirelor noi zona se extinde la 100 m.

Alte exemple sunt zona de protecţie a staţiilor de epurare (300 m), zonele de protecţie a staţiilor de tratare apă şi rezervoare apă potabilă (20 m), precum şi zona de siguranţă a căii ferate (20 m). În teritoriul extravilan, în plan a fost propusă protejarea zonei de protecţie sanitară cu regim sever în jurul lacului Chi­riţa, a zonei de protecţie a râurilor Bahlui şi Nico­lina, a afluenţilor (albiile minore) şi a lucră­rilor hidrotehnice, precum şi a pădurilor cu rol deosebit de protecţie a apelor şi solurilor din lungul lacurilor Ciric.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV (IMAGINI):Cum va arăta Iaşul în următorii ani! Fără stadion în Copou, zeci de pasaje în plan

Cele 8 zone cu risc de alunecări de teren din Iaşi cuprinse în noul PUG

Dacă vine MARELE CUTREMUR: Cartierele care se fac praf şi zonele sigure din Iaşi