Ce animale stăpâneau Iaşul acum 7 milioane de ani? Descoperirile unui tânăr doctorand de la Geografie

Dumitru-Daniel Badea urmează să-şi susţină la vară teza de doctorat, în care prezintă ce descoperiri paleontologice a făcut în toţi anii de studiu. Astfel, o inedită colecţie de microvertebrate fosile a fost deja donată la Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi.

“Încă din anul I de facultate, în vara anului 2015, am fost unul dintre studenţii Departamentului de Geologie din Iaşi care a participat la o practică de teren, timp de 11 zile, cu scopul de a colecta un schelet parţial de mamut, strămoş al elefanţilor de astăzi. Scheletul se află şi astăzi la Muzeul «Vasile Pârvan» din Bârlad. Acesta a fost momentul în care am decis că voi urma tainele paleontologiei pentru studiile de licenţă, master şi în prezent doctorat. Cum descoperirile paleontologice de mari dimensiuni erau deja cunoscute, într-o oarecare măsură, în partea de nord-est a României, am decis, împreună cu domnul profesor Bogdan-Gabriel Răţoi, să abordez un subiect mai puţin cunoscut, şi anume microvertebratele fosile”, a declarat acesta.

Cum au fost descoperite microvertebratele fosile

În lucrarea sa, Dumitru-Daniel s-a concentrat pe studiul microvertebratelor fosile ce au evoluat în Miocenul Superior de pe Platforma Moldovenească; asta înseamnă o vechime de peste 7 milioane de ani.

“Fragmentele fosile ale acestora au fost identificate în depozite sedimentare existente în partea nord-estică a României, la sud de Iaşi. Pe parcursul anilor de doctorat au fost vizitate peste 10 localităţi din această regiune în vederea colectării probelor”, a adăugat doctorandul.

Mai mult, munca de teren a tânărului a fost reprezentată de identificarea rocilor cu potenţial fosilifer, spălarea sedimentelor şi colectarea acestora pentru analizele de laborator. În laborator, dat fiind faptul că dimensiunile elementelor fosile sunt mici şi foarte mici (de ordinul milimetrilor) doar cu ajutorul lupelor binoculare pot fi manipulate.

Cele mai importante resturi fosile

Cele mai relevante resturi fosile identificate de către tânăr sunt elementele dentare de animale care au evoluat la acel moment din istoria geologică. “Prin analizarea acestor elemente dentare am stabilit că aparţin mai multor specii de animale. Sunt animale din grupurile mari precum reptile, amfibieni, rozătoare, insectivore sau chiar rude străvechi ale liliecilor de astăzi. Mai exact animale precum şerpi, şopârle, salamandre, peşti, veveriţe, şoareci, hamsteri, iepuri, castori, cârtiţe, pârşi sau lilieci. Fiecare dintre aceste animale aduc un aport important pentru o mai bună înţelegere a mediului de viaţă şi chiar pentru a putea spune vârsta relativă a rocilor în care au fost păstrate şi, ulterior, identificate prin metode specifice”, a subliniat acesta.

În plus, prin descrierea elementelor fosile pot fi identificate cu precizie speciile de la care acestea provin, iar prin comparaţie cu fosile asemănătoare, identificate în roci de aceeaşi vârstă din alte ţări, se poate face o corelare la nivel regional, mai exact partea de est a continentului european, dar şi la nivel global, ţinând cont şi de descoperirile din continentul asiatic.

Obiectivele studiului

Printre obiectivele acestui studiu se numără, pe de-o parte, punerea în circulaţia ştiinţifică a unei colecţii impresionante de fragmente fosile aparţinând microvertebratelor, iar pe de altă parte datarea relativă a rocilor în care acestea au fost identificate şi, nu în ultimul rând, caracterizarea paleomediului existent în acea vreme din trecutul geologic, pe baza conţinutului faunistic.

“Întreaga colecţie de elemente fosile de microvertebrate va putea fi accesată în curând la Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi, fiind donată deja de către mine. Teza de doctorat reprezintă o noutate pentru paleontologia ieşeană, datorită descoperirilor inedite, dar şi pentru faptul că în analiza fragmentelor fosile au fost folosite microcomputerul tomograf şi microscopul electronic de baleiaj (SEM, în limba engleză) pentru identificarea celor mai mici detalii ale dentiţiei fosilelor analizate, a menţionat Dumitru-Daniel.

Rezultatele, publicate în revistele de profil din străinătate

O parte din rezultatele studiilor studentului sunt publicate în reviste internaţionale de specialitate, sau prezentate la conferinţe naţionale şi internaţionale destinate acestui domeniu.

”Pe baza acestor descoperiri vor fi realizate articole ştiinţifice ce vor fi publicate în reviste internaţionale de paleontologie a vertebratelor.

Până la finalizarea doctoratului propun proiecte, susţinute de societăţi de paleontologie din America, pentru a face, în continuare, căutări pe teren pentru coji de ouă fosile de păsări, reptile, iar după doctorat sunt interesat de studii postdoctorale care să mă ajute să descopăr şi mai multe specii de animale din Miocenul Superior – peste 7,5 milioane de ani – existent în nord-estul României”, a conchis tânărul.