Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Lungul drum al pungii de gunoi de la bucătărie la depozitul ecologic. O poveste de insucces

Cum îngropi sub gunoaie un proiect de 70 milioane euro

GALERIE
gunoi
  • gunoi
- +
Un proiect imens şi complex, cu foarte multe dificultăţi - inclusiv sau mai ales politice, pune la grea încercare administraţiile locale din ţară. Unele, cum este cea din Argeş, s-au descurcat repede. Altele, cum sunt cele din Cluj şi Vaslui, s-au văzut nevoite să apeleze la alte judeţe ca să scape de deşeuri. Categoria cea mai numeroasă o reprezintă însă judeţele care răzbat greu prin hăţişul legislativ şi prin reglementările excesiv de birocratice pentru ca locuitorii să aibă unde să-şi ducă gunoiul. La Iaşi, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), cu o valoare uriaşă, de peste 69 milioane de euro bani europeni, este o poveste veche din 2006. Şi, pe cât este de veche, pe atât de greu pare, de la an la an, de finalizat. La 12 ani de la lansare, aruncând retrospectiv o privire înapoi, o concluzie se poate trage imediat, chiar şi din avion: a lipsit în tot acest timp voinţa politică. Suntem ultima ţară din Europa, şi în curând probabil şi ultimul judeţ, în care ne ducem gunoiul la pubelă aproape ca în lumea a III-a. O analiză exhaustivă despre unul din cele mai valoroase şi mai utile proiecte ale Iaşului, în rândurile următoare.

Realizarea proiectului SMID Iaşi, al doilea de acest fel ca mărime din ţară, face parte din setul de obligaţii asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Judeţul Iaşi a fost pus de Guvernul Tăriceanu în acelaşi pachet legislativ cu Sibiul şi Satu Mare - aşa a debutat, în 2006, telenovela transformării gropilor de gunoi în depozite ecologice şi a trecerii de la colectarea „la grămadă“ la cea selectivă.

Prin HG 537, emisă pe 26 aprilie 2006, era aprobată contractarea unor împrumuturi de până la 1,44 miliarde de euro „pentru finanţarea investiţiilor prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, prevăzută în anexa nr. I“ - anexă rămasă secretă până astăzi. Unele obiective realizate între timp în cadrul SMID, chiar dacă nu valorează atât de mult, sunt vizibile cu ochiul liber (staţiile de transfer, de sortare, instalaţiile de apă şi electricitate etc.). Tot secret este şi Memorandumul adoptat de acelaşi guvern cu trei luni mai înainte, în ianuarie acelaşi an, care conţine lista obiectivelor de investiţii din acest proiect.

Teren pentru depozit ecologic contra drum de legătură cu Iaşul

La nivel local, Primăria Iaşi a primit termen trei ani să închidă groapa de gunoi de la Tomeşti şi să mute acest depozit în altă parte. Pentru ieşeni, nu este un secret tevatura iscată atunci: după mai multe negocieri, doar comuna Ţuţora a fost de acord să găzduiască noul depozit. Preţul cerut în schimb a fost unul modest, în comparaţie cu afacerea urât mirositoare (după cum s-au plâns în mai multe rânduri locuitorii din zonă): modernizarea DJ 249D, care iese între Cristeşti şi Holboca, trecând pe lângă noul depozit ecologic. Fost drum comunal (DC 22), acest segment pietruit lung de aproximativ 7 km, a fost „avansat“ la rang de drum judeţean. În acest fel, va putea fi modernizat cu bani din bugetul Consiliului Judeţean. După atâţia ani de aşteptare, visul celor din Ţuţora are şanse mari să fie împlinit cu dobândă în 2019, când alţi 7 km vor fi modernizaţi - tot spre municipiul Iaşi, dar prin Tomeşti (DJ 249E). Construirea căilor de acces şi racordarea la reţelele de utilităţi cad în sarcina administraţiei judeţului.

De la stat la europeni

Dar în judeţ mai funcţionau trei depozite de deşeuri neconforme: la Paşcani, Hârlău şi Târgu Frumos. Astfel că în horă a trebuit să intre şi Consiliul Judeţean. În anul 2009 s-a înfiinţat Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare pentru Salubritate (ADIS), din care fac parte acum toate cele 98 de primării din judeţ (Iaşi, Paşcani, Tg. Frumos, Hârlău, Podu Iloaiei şi cele 93 de comune), plus CJ. În acelaşi an, Primăria Iaşi îşi făcuse chiar şi un masterplan cu bătaie lungă, de 30 de ani, dar criza a tăiat fondurile guvernamentale cu care începuse derularea lui. Joncţiunea sau, mai bine zis, înlocuirea finanţării de la bugetul de stat cu cea europeană s-a făcut cu greutate, fiind necesară anularea unor hotărâri şi ordonanţe de guvern înaintea obţinerii avizului Comisiei Europene.

Doi ani pentru o licitaţie

Proiectul este finanţat prin două programe europene şi, din acest motiv, a putut fi prelungit de mai multe ori fără să primească corecţii (cel puţin până acum) şi nici penalităţi de întârziere: Programul Operaţional Sectorial Mediu (2007-2013) şi Programul Operaţional Infrastructură Mare (2014-2020). Primul contract a fost semnat chiar pe ultima sută de metri a primului interval, în mai 2013, şi a avut ca termen de finalizare luna iulie 2016. Pentru a doua sursă de finanţare, acordul a fost încheiat în mai 2017, cu termen de finalizare octombrie 2018. Între timp, acest termen a fost împins cu 12 luni, până în toamna lui 2019.

Până acum, proiectul a înghiţit cea mai mare parte a alocării totale de 69,35 de milioane de euro. Banii provin din cele două programe menţionate (42,2 milioane), de la bugetul de stat (7,8 milioane) şi din contribuţia locală.

Peste 30 de licitaţii s-au derulat până acum, ultimele două aflându-se în curs de finalizare, după ce au scăpat de inerentele contestaţii. De altfel, recordul de durată a fost stabilit de una dintre licitaţiile de execuţie: doi ani.

Noul depozit ecologic de la Ţuţora a fost singurul aprobat pentru judeţul Iaşi, astfel că sistemul a trebuit să cuprindă staţii de sortare şi staţii de transfer, ţinta fiind ca o cantitate cât mai mică de deşeuri să ajungă aici. Practic, sunt patru staţii de sortare (Ruginoasa, Hârlău, Ţuţora şi Răducăneni), două staţii de transfer (Bălţaţi şi Ruginoasa) şi o staţie de tratare mecano-biologică la Ţuţora. Capacitatea depozitului ecologic este de circa 2 milioane mc/an.

Pubele în ploaie

Alături de eliminarea poluării mediului, reciclarea deşeurilor este unul dintre scopurile principale ale realizării SMID. Deşi, în municipiul reşedinţă, eforturile de colectare selectivă sunt minime (containerele dedicate încă sunt golite în aceeaşi maşină de ridicat gunoiul care preia deşeurile casnice), prezentarea proiectului pe site-ul Consiliului Judeţean este idealistă: „atingerea, până în anul 2020, a unui nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50 la sută din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere“.

Primul pas în acest sens a fost făcut în 2013, când au fost achiziţionate zeci de mii de pubele divers colorate. Dintre ele, 125.000 au fost distribuite primăriilor, însă multe zac şi astăzi în curtea fostei Aviaţii Utilitare, lângă Aeroport, şi alte zeci de mii prin comunele judeţului. De fapt, majoritatea celor ajunse prin judeţ stau în magazii sau afară, până la desemnarea operatorului zonal de colectare şi transport al deşeurilor. Acestea plus cele peste 10.000 de containere au costat aproximativ 6 milioane de euro. De ce au mai fost luate, dacă sunt şi acum nefolosite?, s-a întrebat multă lume, inclusiv actualul preşedinte al CJ Iaşi. Răspunsul e simplu: achiziţia trebuia să fie făcută până în anul 2015, pentru că, aşa cum am precizat, proiectul avea ca termen de finalizare iulie 2016.

Excepţia municipiului

Din 2016 până azi, s-a modificat nu doar cursul realizării proiectului, dar şi legislaţia în domeniul serviciilor de salubritate, şi reglementările privind procedurile de licitaţie şi, în cele din urmă, abordarea serviciilor de colactare şi transport al deşeurilor. Prin urmare, totul a fost regândit - ceea ce a dus la alte negocieri cu Comisia Europeană şi, bineînţeles, la prelungirea duratei de punere în funcţiune a sistemului. Dacă, iniţial, urma să fie desemnaţi cinci operatori pentru zonele din judeţ plus municipiul Iaşi, numărul lor a fost redus la doar doi: un contract de colectare la nivelul întregului judeţ şi un contract de operare a instalaţiilor din SMID. Licitaţiile în acest sens au demarat cu câteva luni în urmă, după ce atât Guvernul, cât şi reprezentanţii tuturor celor 98 de UAT-uri şi-au dat acordul asupra ultimelor modificări.

Municipiul Iaşi are deja un operator de salubritate, o societate din subordinea Primăriei cu care are încheiat un contract de concesiune până în 2022. Însă acest lucru contravine ghidului solicitantului şi procedurilor de derulare a proiectului, dar, până la urmă, Salubris a obţinut dispensa necesară. Potrivit fostului primar al Iaşului, Gheorghe Nichita, societatea putea să fie pregătită în acest timp să devină un operator independent capabil să deruleze activităţi de colectare şi transport deşeuri la nivel regional, nu doar judeţean. Un atu suplimentar al Salubris este că, tot până în 2022, exploatează şi depozitul de la Ţuţora.

Tot nu-i gata!

Aşadar, cu excepţia municipiului Iaşi şi a depozitului de la Ţuţora, operaţiunile din judeţ au fost scoase la licitaţie abia în luna mai a acestui an. Pentru concesionarea activităţilor de colectare şi transport a fost depusă o singură ofertă, a SC Girexim Universal SA Piteşti, aflată acum în evaluare tehnică şi financiară. Dacă va fi declarată câştigătoare, contractul va putea fi semnat chiar luna viitoare. ADIS a pus la bătaie 72 de milioane de lei pentru următorii cinci ani.

Cealaltă licitaţie nu a avut acelaşi parcurs rapid. Este vorba de atribuirea contractului de delegare a gestiunii operării staţiilor de transfer şi a instalaţiilor de tratare a deşeurilor municipale (casnice) în judeţul Iaşi. Miza fiind mai mare (160 de milioane de lei), bătălia a fost mai aprigă. Ca urmare, licitaţia a fost suspendată imediat după lansare, în iunie, în urma a trei contestaţii. Una dintre acestea obliga ADIS să renunţe la garanţii. Aşa s-a ajuns la Curtea de Apel, unde ADIS obţinut reimpunerea garanţiilor în urma verdictului pronunţat pe 12 septembrie. După ce va veni şi motivarea instanţei, licitaţia se va relua. 

Practic, funcţionarea staţiei de tratare mecano-biologică, a doua ca mărime din ţară, depinde de rezultatul acestei licitaţii: cantitatea de deşeuri menajere va scădea după prelucrarea lor aici. Numai că, după cum se poate vedea, drumul pungii de gunoi din locuinţa ieşeanului şi până la depunerea în celulele ecologice de la Ţuţora este foarte lung şi sinuos. Iar capătul acestuia nu-l întrevede încă nimeni...

2006-2018: un scurt istoric, în imagini

De la inaugurarea cu fast a Centrului, la Ţuţora, lângă Iaşi, la cum stau prin primăriile din judeţ sau la Aeroport miile de pubele nou-nouţe, nefolosite deloc:

Aeroport:

Șcheia:

Ungheni:

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio.

Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri